Mascarada politică românească

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar atât de mare să fie oare ipocrizia, minciuna care guvernează funcţionarea curentă a PSD, menţinerea acestei hidoase formaţiuni politice în viaţă încât toată povestea ce a ţinut prim-planul vieţii politice româneşti după CEXN-ul din data de 1 septembrie să nu fi fost decât o grotescă, o imensă mascaradă?

Chiar să se fi prefăcut d-na Gabriela Firea că se revoltă după un plan care nu ar trebui deloc să ne mire în cazul în care am afla că a avut aprobarea d-lui Liviu Dragnea? Să îşi mai fi găsit ilistrussima persoană a primarului general al Capitalei alţi câţiva tovarăşi, recrutaţi cu toţii de la vârful partidului, să fi conceput ei aşa, doar de ochii lumii, o scrisoare de tip rechizitoriu, să fi înscenat mai apoi un remake al istorioarei cu cei 10 negri mititei care se împuţinează văzând cu ochii pentru ca la urmă să nu mai rămână nici unul doar de ochii lumii?

Adică totul să fi fost un spectacol de grand guignol doar pentru ca astfel, să se lăse impresia că PSD este un partid puternic şi democratic, în care se discută cu cărţile pe faţă, că preşedintele PSD nu numai că nu se teme de întreruperi, precum un celebru personaj din Caragiale, însă chiar le cere nemulţumiţilor să spună în CEX-ul ce s-a consumat vineri, 21 septembrie,tot ceea ce au pe suflet? Pentru ca mai apoi să respingă, cu generozitate suverană solicitările ca şefa disidenţilor să fie exclusă şi, în cele din urmă, să îşi savureze în faţa tuturor victoria.

Sau, pur şi simplu, ceea ce se întâmplă de luni, 24 septembrie încoace, de când toţi contestatarii bat în retragere, să nu fie decât o apăsată confirmare a ipotezei pe care o lansam în primele comentarii scrise şi publicate după CEXN-ul de vineri, 21 septembrie, comentarii în care susţineam că nu avem nici cel mai mic motiv de a regreta înfrângerea categorică a aripii contestatare Firea, Stănescu, Ţuţuianu. Bădălău? Fiindcă şi unii, şi alţii tot din comunism se trag şi puţin le pasă de ceea ce înseamnă comportamentul democratic.

Iată, nu mai departe decât lunea trecută, ziua în care dl. Liviu Dragnea ne comunica, fără să îi tremure vocea, că a decis­ (a decis în ce calitate, în aceea de individ cu mari probleme cu legea, de viitor puşcăriaş?) că forţele de ordine, Jandarmeria au acţionat corect, legal, atunci când au cotonogit sălbatic manifestanţii paşnici în seara zilei de 10 august, unul dintre pretinşii contestatari ai domniei sale, dl. Adrian Ţuţuianu, dădea glas solicitării de a fi cercetate sursele de finanţare ale mişcării #rezist. Una dintre puţinele care mai face cu adevărat opoziţie la toate încălcările legii pe care şi le permit guvernarea şi coaliţia parlamentară PSD-ALDE. Şi aceasta fiindcă de la pretinsul principal partid de opoziţie, aşa cum se bate cu pumnul în piept a fi PNL, eu, cel puţin, nu mai am nici o nădejde. Toţi fruntaşii respectivului partid fiind preocupaţi să îşi asigure un loc eligibil la viitoarele alegeri europarlamentare. Antonescu, Gorghiu, pare-se că şi Ludovic Orban sunt obsedaţi de propria lor căpătuială.

Nici ceea ce s-a întâmplat de trei săptămâni încoace în principalul partid aflat la guvernare, nici inacţiunea, starea de adormire totală, de non-combat din PNL nu ar trebui însă să ne mire. Nu doar fiindcă ne sunt cunoscute nenumărate blaturi între PSD şi PNL, nu numai fiindcă fantoma USL-ului bântuie încă viaţa politică românească, ci, în primul rând, pentru că este o tristă realitate faptul că România este ţara lui pseudo. Aşa că nu va trebui deloc să ne mire dacă d-na Ecaterina Andronescu va accepta postul de ministru al Educaţiei în guvernul remaniat condus de aceeaşi Viorica Vasilica Dăncilă.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite