Meciul din PNL. Conservatorul Orban vs progresistul Cîţu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

România fierbe. La propriu şi la figurat. Lupta declanşată în interiorul Partidului Naţional Liberal în perspectiva Congresului din data de 25 septembrie pentru alegerea viitorului preşedinte al liberalilor a încins scena politică. Între premierul Florin Cîţu şi preşedintele Camerei Deputaţilor s-a declanşat un război în toată regula.

O încleştare cum nu s-a mai văzut pe scena politică de ceva vreme. Şi al cărei final se anunţă deja a fi unul extrem de sângeros pentru cei care se vor afla în tabăra pierzătoare.

Campionatul european de fotbal s-a încheiat, dar în filialele liberale „meciul” pentru alegerea noilor conduceri este în plină desfăşurare. Reprezentanţii celor două tabere au încercat fiecare să-şi adjudece victoria, astfel încât ponderea acestora să fie una cât mai însemnată la Congresul din 25 septembrie. Evident, din peisaj nu au lipsit nici „faulturile”. Trupe de bodyguarzi, aduse pentru intimidarea adversarilor, îmbrânceli, zgârieturi sau chiar blocarea unui sediu de partid, prin schimbarea yalei, au întregit spectacolul oferit publicului de aceste alegeri. Momentan, tabela de marcaj indică avantaj pentru preşedintele Camerei Deputaţilor. În 14 din cele 22 de organizaţii au câştigat oamenii fideli lui Orban.

La capitolul program de candidatură, tot Ludovic Orban este cel care a marcat primul. „Trebuie să fim un partid care să fie puternic legat de biserică, un partid care să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice. Noi trebuie să fim un partid care să sprijinim toate valorile tradiţionale ale românilor, valori cum sunt familia, biserica, satul românesc, comunitatea” – este direcţia indicată de Orban în perfectă concordanţă cu valorile asumate de PPE, grupul european la care PNL a aderat în urma fuziunii cu Partidul Democrat Liberal.

Conform unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, 59,5% dintre români ar vota un partid naţionalist, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională. De asemenea, 64,2% dintre respondenţi consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE. În acest context, Ludovic Orban nu doar ca a identificat o poarta goală în care PNL poate să marcheze destul de multe goluri la alegerile care se vor desfăşura în anul 2024, dar, în acelaşi timp, a vrut să transmită şi un semnal puternic către baza partidului că, atâta timp cât va fi preşedintele PNL, el nu va permite ca liberalii să fie folosiţi pentru diverse experimente ideologice.

Oferta ideologico-electorală a taberei care îl susţine pe Florin Cîţu a fost formulată de Alina Gorghiu, unul dintre principalii lideri ai PNL care îl sprijină pe premier, într-un editorial publicat pe platforma digi24.ro, prin care oferă indicii extrem de importante pentru viitoarea abordare progresită a  PNL: „Acum, Europa se schimbă, iar împreună cu ea şi România - şi noi(…) Iar oamenii aleşi până acum în organizaţiile judeţene şi de sector, şi care susţin o nouă viziune pentru PNL, sunt decişi să alieneze România standardelor europene(…) Guvernarea Ciţu a oferit deja o nouă viziune asupra liberalismului: progresistă şi bazată pe rezultate concrete!”.

Schimbările care bântuie prin Europa şi la care România trebuie să se alinieze, le poate identifica deja orice persoană care citeşte ştirile. Adoptarea Raportului Matic, privind sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile aferente în UE, în contextul sănătăţii femeilor, care cuprinde prevederi inclusiv pentru bărbaţii transgen şi persoanele non-binare, sau rezoluţia prin care Ungaria a fost condamnată pentru că a adoptat o lege care, printre altele, interzice introducerea ideologiei de gen în şcoli sunt doar două exemple care indică care sunt noile direcţii pe care liderii de la Bruxelles încearcă să le impună la nivelul statelor membre.

Alegerea progresistului Florin Cîţu în fruntea Partidului Naţional Liberal are o misiune clară. Alinierea partidului şi a României noilor standarde europene, aşa cum bine subliniază şi Alina Gorghiu în editorialul pe care l-a semnat. De altfel, nu este exclus ca începând cu anul 2024, după ce Klaus Iohannis îşi va încheia mandatul de preşedinte şi va preda ştafeta de la Cotroceni, PNL să revină din nou la vechea afiliere europeană, anume la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), care acum este parte a grupului Renew Europe.

Popularii Europeni au dominat timp de aproape 20 de ani în România prin intermediul preşedinţilor care au fost la Palatul Cotroceni. Mai întâi prin Traian Băsescu, după afilierea PD la PPE în noiembrie 2006, apoi prin Klaus Iohannis şi trecerea PNL în barca PPE în urma fuziunii cu PDL din 2014. Foarte probabil, anul 2024 ar putea marca o schimbare de proporţii. Operaţiunea „Câinele” indică faptul că ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, este deja unul dintre favoriţii sistemului pentru a fi preşedintele României. Membru al USR, parte a grupului Renew Europe, Drulă nu are însă la dispoziţie un partid suficient de puternic încât să-l propulseze la Palatul Cotroceni. Asumarea de către liberali a valorilor progresiste şi fuziunea PNL cu USRPLUS ar putea să-i asigure acestuia infrastructura electorală necesară care să-l facă viitorul preşedinte al României.

Meciul dintre Ludovic Orban şi Florin Cîţu se va tranşa în cadrul finalei care se va disputa cu ocazia Congresului din data de 25 septembrie. Rămâne de văzut dacă liberal-conservatorismul va putea să învingă noul val progresist. Sau dacă alegerea pe care membrii PNL o vor face la acest Congres nu va fi un autogol dat propriului partid.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite