Politică

articolul anterior articolul urmator

Medierea conflictelor penale. Obligatorie sau facultativă?

18
16 May 2013 08:36:52
Alina Gorghiu

Mi-am propus astăzi să răspund întrebării, chiar dacă este prea tehnic un articol despre mediere. Cu atât mai mult cu cât în urmă cu ceva vreme, în pauza publicitară a unei emisiuni, Costi Rogozanu m-a întrebat care e treaba cu medierea? Să explic, aşadar,  povestea asta.

        Sunt convinsă că o parte dintre voi este familiarizată cu discuţiile din luna ianuarie a acestui an privitoare la obligativitatea şedinţei de informare în materie penală. La acel moment am tot încercat să explic faptul că nici medierea şi nici şedinţa de informare nu sunt obligatorii în materie penală, însă ori de câte ori am încercat să mut discuţia asupra textului de lege aceasta devia de la subiect.
            Ei bine, revin, pentru că sunt convinsă că, în timp, medierea conflictelor penale va funcţiona în România la fel cum funcţionează în SUA precum şi în unele state membre ale UE.


            Până atunci, să va duc puţin în timp, în anul 1865, cand Codul de procedură penală românesc cuprindea dispoziţii cu privire la posibilitatea victimei unei infracţiuni de a solicita, în cadrul unui proces penal, despăgubiri. Începând cu anul 1936, în cazul anumitor infracţiuni, tragerea la răspundere a făptuitorului se face doar la plângerea victimei.


            Prin urmare, posibilitatea victimei de a solicita o sumă de bani pentru prejudiciul material sau moral cauzat, respectiv posibilitatea victimei de a decide dacă doreşte tragerea la răspundere a făptuitorului nu reprezintă o noutate. Posibilitatea cea nouă a victimei de „a negocia” cu făptuitorul a existat de fapt şi înainte de intrarea în vigoare a Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, care a născut atâtea dispute în ultimele luni.
Medierea reprezintă în esenţă o negociere facilitată de un mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi cu asigurarea confidenţialităţii.


            Ce aduce nou legea actuală în medierea în materie penală? Potrivit art. 67-70 din lege, infracţiunile în cazul cărora este posibilă medierea sunt cele în cazul cărora Codul penal sau alte legi speciale prevăd posibilitatea victimei de a se împăca cu faptuitorul sau de a-şi retrage plângerea penală. Deci medierea conflictelor penale „a devenit oficială” o dată cu intrarea în vigoare a Legii 192/2006.


            Ulterior, legea 115/2012 a modificat Legea 192/2006 şi a introdus un articol şi un alineat relevante pentru tema care a făcut obiectul dezbaterilor în luna ianuarie a acestui an.
Este vorba despre art. 601 alin. 1 lit. g) care prevede „în litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:

g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.

            Şi despre art. 2 alin. 12 care prevede „instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f).”


            Art. 2 alin. 12 vorbeşte despre cererea de chemare în judecată şi reclamant, termeni întâlniţi doar în dreptul civil. De asemenea, acelaşi articol vorbeşte despre inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată (nu a plângerii), iar la final prevede că inadmisibilitatea se aplică „în materiile prevăzute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f).” Obligativitatea şedinţei de informare în materie penală este prevăzută la litera g) a art. 601, deci sancţiunea de la art. 2 alin. 12 nu se aplică în materie penală.


            După cum am spus, medierea conflictelor penale există de câţiva ani în România. Şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii face parte din procedura de mediere, indiferent că vorbim despre situaţia în care părţile sunt obligate să se prezinte la şedinţa de informare, situaţia în care acestea se prezintă voluntar la mediere sau situaţia în care judecătorul sau organele judiciare le recomandă părţilor medierea şi acestea acceptă.

            Toate aceste prevederi menţionate anterior sunt conforme cu Recomandarea nr. R (99) 19 a Comitetului de Miniştri (a Consiliului Europei) către Statele Membre cu privire la medierea în materie penală.

            Sper că v-am deschis apetitul pentru dezbateri şi aştept cu drag opiniile voastre.
Şi dacă vreţi să aflaţi mai multe despre această metodă de a pune capăt în mod civilizat unui potenţial conflict, puteţi să participaţi la conferinţe pe tema medierii, în curând una din ele fiind organizată pe o temă foarte interesantă pentru noi toţi, ca potenţiali pacienţi vs
malpraxis.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Alexa Alexandru
16.05.2013, 10:07:23

De cand v-ati apucat voi astia marii ploiticieni sa scrieti la ziar? Este o noua moda? Petre Roman, Elena Udrea, ... Nu ne indobitociti destul cu parlamentul? Vreti sa ne prostiti si cu ziarele? V-ati ratat cariele politice si va faceti acum propaganda jurnalistica? Lasatii pe ziaristi sa isi faca meseria si nu le luati painea de la gura.

+2 (4 voturi)
Marius B.
16.05.2013, 13:45:58

...Dar, oare, domnul meu, ma intreb daca n-o fi avand si o latura buna faptul ca politicienii mai ies din cand in cand sa ne dea de stire si noua, direct, asa, ce mai fac... Si poate ca e si mai bine faptul ca putem sa-i intrebam cu totii de sanatate, si nu numai. Asa ca as zice ca faptul ca iau initiativa de a se exprima ne ajuta si pe noi. Daca nu altfel, macar asta ne da noua ocazia sa-i criticam mai cu spor, spre binele nostru ...si al lor. Si - cum era sa uit - aici suntem pe blog. Cred ca ziaristilor nu le ia nimeni jobul. Au si ei sectiunea lor. ...e chiar cu ferestre mai mari :) Poate ca locul asta chiar le poarta noroc si politicienilor si jurnalistilor, citind pe-aici ce vrea cetateanul, cititorul, Dvs., eu, oricine altcineva. Pentru ca le pot veni idei mai multe. Si - as indrazni sa zic ca asta speram cu totii - ...chiar idei mai bune.

+1 (3 voturi)
Alexa Alexandru
16.05.2013, 13:53:05

" politicienii mai ies din cand in cand sa ne dea de stire si noua " Asta nu e rau. Dar ce te faci cu doamna Gorghiu care ne asalteaza, satureaza cu articole? E prolifica tare dansa.

+2 (2 voturi)
InimaRea
16.05.2013, 10:27:10

D-nă Goghiu, aveţi aşteptări exagerate de la cititorii Adevărului. Mai ales că jargonul juridic nu ajută nejuriştii a pricepe care-i marele avantaj al medierii. Şi-atunci, merg la textul boldit (înnegrit) şi află că medierea ar fi "metodă de a pune capăt în mod civilizat unui potenţial conflict". Cîrcotaşi cum sînt, cititorii Adevărului sigur se-ntreabă: dar procesul de pînă acum - civil, penal - nu fu un mod civilizat de a pune capăt? Ce anume e necivilizat în instanţă? Termenele de judecată, mă gîndesc. Ori cheltuiala cu avocaţii, expertizele. E de definit "civilizat", doamnă Goghiu. Apoi, sintagma "potenţial conflict" e de-a dreptul aiuritoare. Oamenii ajung la judecată după un conflict, nu înaintea acestuia. Că-i conflict de interese ori pur şi simplu - cu violenţă, măcar de limbaj dacă nu chiar de topor - în instanţă, ajung oameni aflaţi în conflict. După cum afirmaţi, ei pot preveni conflictul prin mediere. Dar, dacă n-au vreun conflict, ce să medieze? Iarăşi, e de definit "conflict". Nu mă fac că nu-nţeleg că rostul medierii e despovărarea instanţelor de tonele de dosare pe rol. Dar mă fac că nu-nţeleg că infracţionalitatea ajunge obiect de tîrguială, prin mediere - şi fără urmări penale. Deşi mă gîndesc că atît o putea sistemul nostru juridic - să reducă starea de penalitate din ţară prin treptata desfiinţare a penalităţii, nu prin potolirea pornirilor criminale ale multora. La urma urmelor, "penalii" sînt încă în minoritate. De ce nu i-am discrimina pozitiv şi pe ei, ca pe atîtea minorităţi de tot felul?

+3 (5 voturi)
gogu58
16.05.2013, 13:29:30

Deci pasul unu ar fi ca cel vatamat intrun conflict, sa zicem o bataie in bar, depune o plangere penala. In baza plangerii politi si procuratura incep ancheta. Dupa un timp , cand ancheta este finalizata se ajunge la proces si aici intervine medierea. Reclamantul incaseaza banii de la vinovat si isi retrage plangerea, caz inchis. Mai ramane o problema, cine deconteaza banii chetuiti cu ancheta ? Adica ore munca politist/procuror expertize, analize, etc ...

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (18)

Modifică Setările