Migraţia votanţilor, un fenomen straniu al localelor. Câţi români şi-au făcut viză de flotant pentru alegerile din 5 iunie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 70.000 de persoane şi-au schimbat domiciliile sau reşedinţele în preajma alegerilor locale din 5 iunie, cu aproape 75% mai mult faţă de un an în care nu au loc alegeri, în unele localităţi, populaţia crescând şi cu 70%, arată într-un raport organizaţia Expert Forum.

În perioada aprilie-iunie a anului electoral 2016, 73.719 de persoane şi-au făcut viză de flotant, cu aproape 75% mai mult faţă de numărul celor care îşi fac viză într-un an în care nu au loc alegeri. De exemplu, în 2015, 43.439 de persoane îşi făcuseră viză de flotant. Mai mult, potrivit unui raport al organizaţiei Expert Forum, există sate în care în populaţia, în acte, a satelor, a crescut cu  până la 70%, în lunile aprilie-iunie.  

Cele mai mari mutări de persoane într-un sat, ca procent, se regăsesc la Secaş  (judeţul Timiş), cu o sporire a populaţiei cu 70% faţă de anul precedent, precum şi la Brebu Nou (judeţul Caraş Severin), cu 34%, sau Zorlenţul Mare (Caraş Severin), respectiv Bunila (Hunedoara), cu câte 25 de procente. „Trebuie luate în calcul faptul că aceste localităţi au în general o populaţie mică, de sub 300 de persoane, cu excepţia comunei Zorlenţul Mare, care are 1.050 de locuitori“, a declarat Septimius Pârvu, unul dintre autorii raportului.  

Cifrele comparative între anii 2015 şi 2016 arată că există anumite diferenţe legate de creşterea numărului localităţilor în care populaţia a cunoscut o creştere de peste 5% în perioada aprilie-iunie 2016.  Statisticile arată că în lunile aprilie-iunie a acestui an,  în 175 de localităţi din România, cetăţenii care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa reprezintă între 5% şi 9% din populaţia totală a acelor localităţi. Comparativ, în aceeaşi perioadă a anului 2015, doar în 39 de localităţi se întâmpla ca oamenii care-şi stabilesc reşedinţa sau domiciliul într-o anume localitate să reprezinte  un procent cuprins între 5% şi 9%. Acelaşi raport de creştere, de aproape patru ori a numărului de oameni stabiliţi în diferite sate sau comune, a putut fi întâlnit şi în 24 de localităţi – spre deosebire de şase localităţi în 2015 - unde cei nou-veniţi în 2016 reprezentau procente cuprinse între 11% şi 70%. 

Sudul dă tonul

Giurgiu şi Ilfov sunt fruntaşe la capitolul stabiliri de domicilii şi reşedinţe în aprilie – iunie 2016, ajungând la o mobilitate de 3% din populaţia judeţului. „Ciudată este situaţia celor care au votat pe liste suplimentare, adică care aveau viză de flotant făcută în ultima perioadă. Sunt neuniform răspândiţi. Judeţul Giurgiu ieşea din serie cu mult. Nu ştiu ce i-a apucat pe atât de mulţi oameni să se mute prin localităţile din Giurgiu. Ar merita făcută o anchetă la faţa locului. De luat localităţile şi văzut ce s-a întâmplat, de au apărut pe lângă populaţia localităţii de 300 şi ceva de persoane alte câteva sute de oameni“, a apreciat pentru „Adevărul“ sociologul Mircea Kivu.

Specialistul electoral Septimius Pârvu de la Expert Forum susţine că numărul de voturi pe liste suplimentare nu a fost unul ridicat, acest fapt având drept una dintre explicaţii tocmai problema legată de creşterea mare a numărului vizelor de flotant în perioada premergătoare alegerilor locale din 5 iunie. „Cu toate acestea, au fost judeţe precum Mehedinţi şi Giurgiu unde numărul de voturi pe lista suplimentară a ajuns la 4% din numărul total de voturi exprimate”, arată raportul Expert Forum. Cu toate acestea, Doljul a avut cele mai multe persoane care au preferat să voteze pe liste suplimentare, mai precis 8.156 de votanţi, fiind urmat de Bucureşti şi Bihor, care au peste 7.000 de votanţi pe aceste liste. 

23 de dosare penale

Conform declaraţiile ministrului de Interne, Petre Tobă, au fost deschise 23 de dosare penale al căror subiect are legătură cu acordarea vizei de flotant, toate aceste dosare fiind în cercetare. 

Un alt aspect sesizat de cei de la Expert Forum e legat de voturile cu urna mobilă. Potrivit acestora, media pe judeţ a voturilor cu urna mobilă este în mare 1%, însă sunt şi excepţii, aşa cum e cazul unor judeţe cum sunt Teleormanul şi Mehedinţiul, unde procentele sunt de peste 2%, cele două judeţe fiind şi printre cele cu prezenţe foarte ridicate la nivel de ţară. 

Candidaţii cu probleme

O altă problemă legată de această dată de candidaturi e referitoare la o parte a persoanelor care s-au aflat pe listele pentru locale, deşi nu aveau dreptul. 449 de candidaţi nu aveau vârsta minimă de 23 de ani pentru a putea avea dreptul de a fi aleşi, iar  28 de candidaţi se aflau pe listele a doua formaţiuni politice. „Aceştia au intrat în cursa electorală, dar după verificările întreprinse de EFOR, nu a fost aleşi în consiliile locale unde au candidat. Cu toate acestea, se pune problema eficienţei şi a respectării legislaţiei de către membrii birourilor electorale de circumscripţie care au obligaţia de a valida aceste candidaturi. Cele mai multe astfel de candidaturi s-au înregistrat în judeţele Bacău, Timiş, Iaşi, Dolj, Maramureş, Braşov, Caraş-Severin sau Vaslui (peste 16 candidaturi)“, a arătat Pârvu.

Nu în ultimul rând, reprezentantul Expert Forum a arătat că la alegerile din iunie, una dinTRE nereguli a fost că 177 dintre operatorii de calculator din secţiile de votare au fost şi candidaţi în circumscripţiile în care au activat, ceea ce arată că a existat un oarecare conflict de interese. Practic, aceşti oameni se aflau în dubla postura de persoană responsabilă să scaneze buletinele, dar în acelaşi timp era ŞI candidat care aparţinea de secţia în cauză.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite