Ministerul Sănătăţii împlineşte visul premierului Năstase înlăturând de pe lista de medicamente compensate un singur produs, cel cu nume de discotecă – Ginko Biloba

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS) a apărut un proiect de modificare a listei de medicamente compensate – de această dată – surpriză – fiind vorba de mult anunţata eliminare a unor medicamente de la finanţarea publică.

Subiectul este (era) deosebit de important, introducerea noilor medicamente, în imensa lor majoritate având costuri foarte mari, fiind declarativ condiţionată şi de economiile realizate prin (ipoteticul) proces de eliminare de pe listă a unor produse.

Atunci când a fost emis ordinul privind evaluarea tehnologiilor medicale (ORDIN Nr. 861 din 23 iulie 2014) s-a specificat clar că principiile aplicate noilor tehnologii vor fi utilizate şi pentru celelalte medicamente aflate deja pe listă, pentru a avea o măsură unitara de finanţare a medicamentelor compensate.

După ce au fost aprobate în acest an 17 molecule, în aceiaşi zi în care se introducea procesul de evaluare a medicamentelor, dar fără a le mai trece şi pe acestea prin procesul abia instaurat, au fost aprobate 23 de molecule care, conform evaluării efectuate de Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) – au un impact neutru asupra bugetului (sau chiar fac mici economii).   

Pentru a trece la grosul medicamentelor noi (aproximativ 150 de dosare aşteaptă decizia finală), era de aşteptat ca MS să declanşeze procesul de evaluare a medicamentelor “vechi” existente pe listă. Moleculele listate fiind de ordinul miilor ar fi fost de aşteptat ca semnalul să fie dat măcar cu evaluarea primelor 100 de molecule cele mai consumatoare de resurse din fondurile destinate compensării.

Ei bine, nu se va întâmpla aşa!

Proiectul de HG ne arată că vor fi eliminate 9 medicamente care au fost deja retrase de pe piaţa, deci cheltuielile cu acestea erau inexistente (unele din anul 2008 – stai şi te întrebi cum de a fost posibil să rămână înţepenite pe lista când nu mai aveau ce căuta acolo de multă vreme).

O altă categorie de medicamente delistate sunt cele pentru care producătorii au cerut şi obţinut aprobarea de a fi trecute în categoria medicamentelor care nu necesită reţetă de la medic (OTC). Aceste 4 produse au fost eliminate de pe lista medicamentelor destinate gravidelor deoarece legea interzice compensarea produselor OTC, ceea ce este normal. Având în vedere numărul infim de gravide care ar fi necesitat tratament cu aceste medicamente, putem trage concluzia că nici aici nu s-a făcut o economie, cât de cât de luat în seamă.

Mult aşteptată economie ar urma să se facă de pe urma a compensării doar în proporţie de 20% din preţul de referinţă a unor medicamente care anterior fuseseră compensate 90% (Trimetazidinum, Pentoxifyllinum, Diazepamum, Lorazepamum, Nitrazepamum, Zopiclonum, Zolpidemum) sau 50% (Nicergolinum, Vincaminum, Diosminum, Acid omega-3 esteri etilici 90, Erdosteinum).

Singurul medicament cu adevărat delistat este Ginko Biloba – (cel mai cunoscut produs comercial fiind Tanakan) – infamul produs care a stârnit revolta premierului Adrian Năstase în anul 2002 – care se întreba retoric, în şedinţa de guvern, de ce compensam medicamente cu nume de discotecă?

Este adevărat, Ginko Biloba se vinde ca pâine caldă la pacienţii cu tulburări ale circulaţiei cerebrale deoarece paleta de medicamente care să-şi fi demonstrat o eficacitate vădită în aceste afecţiuni este infimă. Risipa, dacă este să acceptăm ideea ca medicamentul este lipsit de eficacitate dovedită, este de peste 15 (20) milioane de euro.

Câteva concluzii după aceasta sumară analiză a proiectului de Hotărâre de Guvern (HG).

Economiile anunţate în nota de fundamentare sunt absolut insignifiante raportate la valul cheltuielilor care vor fi impuse de noile medicamente. Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a da publicităţii cheltuielile făcute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu aceste produse în anul precedent. Fiind vorba de medicamente generice, cu producători multipli (cele retrase nu le mai iau în calcul), autorităţile nu pot invoca secretomania recomandată fără temei de Consiliul Concurenţei decât dacă recunosc că au încercat să aburească opinia publică bazându-se pe lipsa de informaţie a celor care nu sunt în domeniu.

Deoarece Ministerul Sănătăţii invoca drept sursă pentru noile medicamente care vor fi incluse pe lista economiile pe care le vor realiza cu medicamentele delistate (!?) înţelegem că s-a renunţat la procesul de evaluare a celor mai mari consumatoare medicamente existente pe listă în prezent. De fapt, ca s-o spun de-a dreptul, este vorba de o abdicare totală în fata industriei farma care se teme ca medicamentele din portofoliu, care aduc venituri de zeci de milioane de euro, ar putea fi eliminate dacă s-ar analiza costeficacitatea lor!!

În al treilea rând, decizia de trecere a unor medicamente în clasa de 20% (care poate fi corectă în sine) nu trebuie să se facă pe baza unei decizii luate în spatele uşilor închise. Ministrul doar semnează proiectul de hotărâre de Guvern, la fel şi ceilalţi miniştrii şi premierul. Vreau să ştiu care este numele specialistului (specialiştilor) care a/au făcut recomandarea. Care au fost criteriile pe baza cărora s-a făcut trecerea în alte categorii de compensare? Nu mai sunt şi alte produse care ar putea să fie retrogradate pe baza aceloraşi criterii?

Şi în ultimul rând, în baza cărui act normativ s-a produs eliminarea singulară a anodinului extract din Ginko Biloba? Şi eu cred că ar trebui retras dar nu oricum! Se bazează cumva decizia MS pe hotărârea Comisiei de neurologie, tocmai intrată în disoluţie ca urmare a introducerii incompatibilităţilor ca urmare a conflictelor de interese? Cred că opinia publică trebuie să ştie adevărul iar informaţiile trebuie să se găsească în nota de fundamentare! Acesta este rolul transparenţei decizionale!

Regulile (actele normative) sunt emise pentru a fi respectate şi aplicate tuturor. În cazul în care premierul României va accepta să-şi pună semnătură pe o hotărâre care nu a avut la bază un proces de evaluare legiferat tot prin propria sa decizie, cred că ar fi justificat să fie acuzat de o perturbare gravă a concurenţei, în cele din urmă banii cheltuiţi pe un produs urmând a intra în conturile altor produse concurente din aceiaşi clasă, care vor înlocui Ginko Biloba pe reţetele compensate!