Ministrul Agriculturii: „Suntem 14.600 de bugetari care gestionăm o agricultură eminamente privată. Mie mi se pare un pic mult”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

E foarte mult. Dl ministru se jenează să spună adevărul. Şi revenim la greşeala fundamentală a guvernului Orban. Nu a redus deloc cheltuielile de funcţionare a statului. Trebuia s-o facă de la început, de la organizarea guvernului, ministerelor şi instituţiilor statului. N-a făcut-o, riscă să intre acum în colaps bugetar, dacă Justiţia va constata că e obligat să mărească pensiile cu 40%.

Ce spune ministrul agriculturii

"Eu am spus că suntem 14.600 de bugetari, atâţia suntem care gestionăm o agricultură care este eminamente privată. Din acest punct de vedere, cred că suntem ţara cea mai birocratică, eu mă refer doar la agricultură, nu-mi dau cu părerea în alte domenii. Dar să ai 14.600 de oameni care gestionează, de la stat, o activitate eminamente privată, mie mi se pare un pic mult în anii 2020”.

Nu e un „pic” mult. E un „pic” foarte mult. Ce să facă armata asta de bugetari? Să-i sfătuiască pe fermieri ce şi cum să cultive? Ce fac Direcţiile Agricole Judeţene? Există o Direcţie Agricolă a municipiului Bucureşti! Care are grijă de agricultura de pe bulevardele Bucureştiului! Este cel mai frapant exemplu că nici guvernul Orban nu înţelege cum trebuie gestionat un stat modern, aflat în era digitală.

Există instituţii subordonate ministerului care se ocupă cu repartizarea subvenţiilor la hectar (APIA), cu Administrarea Domeniilor Statului (ADS), şi altele. Atunci, ce rol mai au ministerul Agriculturii şi Direcţiile Agricole Judeţene?

Nu sunt prea mulţi bugetari doar la agricultură

 Sunt  1,3-1,4 milioane  de bugetari, în timp ce unele studii spun că ar fi suficienţi 650.000 de bugetari pentru funcţionarea normală a statului român. În perioada stării de urgenţă, în care jumătate din bugetari au stat acasă (pe salarii întregi, fireşte), lucrurile n-au mers mai prost decât în alte perioade. O dovadă clară că ne putem lipsi de ei. Şi digitalizarea forţată de pandemie spune acelaşi lucru. Putem înlocui armate de birocraţi cu platforme informatice care nu fură, nu mint, şi nu cer şpagă.

Până şi Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanţe, spunea că 20% dintre bugetari cam „freacă menta”, plimbă hârtii. A tăcut repede, după ce a fost luat la rost de propriul partid.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării s-a reorganizat cu circa 850 de salariaţi, mai mult decât aveau ministerele Educaţiei şi Cercetării separat. Başca salariaţii din instituţiile subordonate, în total peste 10.000. Iar învăţământul românesc e „varză”, am scris de prea multe ori despre aceste realităţi. De ce plătim, atunci, zeci de mii de salariaţi? Ca să facă ce?

Bilanţul ministrului Monica Anisie după nouă luni. Ce trebuia să facă şi nu a făcut

A circulat informaţia conform cărei Secretariatul General al Guvernului (SGG) are 1500 de salariaţi. În era digitala 1500 de salariaţi? Organizaţi în 40 de direcţii? Din bâlbele pe care le-am văzut în actul de guvernare s-ar zice că se calcă pe picioare unii pe alţii.

Ministerul Tineretului şi Sportului ce face? Nu mai avem Daciada, sportul se face în şcoli sau la universităţi. Cluburile sportive sunt private, iar alte structuri asociative sportive funcţionează pe cont propriu. De ce este nevoie de un astfel de minister?

Alte ţări au 14, 12 sau chiar 8 ministere, şi funcţionează bine mersi. Noi avem bani de dat pe aparatul birocratic. Ei bine, în curând se va vedea că nu avem.

Au luat premierul Orban si ministrul de Finanţe lista ordonatorilor de credite, şi să-i taie cu carioca pe cei care nu fac mare lucru, sau se suprapun, ca obligaţii,  cu alti ordonatori? N-au luat. Deşi era primul lucru pe care trebuiau să-l facă.

Semnale că guvernul ştie încotro se îndreaptă bugetul ţării. Dar nu are curaj, că vin alegerile

Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului:

„Numărul celor angajaţi în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la acelaşi nivel”….

„Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar şi al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut”. ….  „toate măsurile de sprijin pe care le-am adoptat în această perioadă, vor reclama în perioada următoare, pentru anul următor, o ajustare a deficitului bugetar care trebuie făcută inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar”.

Declaraţiile Consiliului de Administraţie al BNR:

”Incertitudini foarte mari caracterizează şi perspectiva investiţiilor, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracţia economică din 2020, dar să şi afecteze potenţialul viitor al economiei”.

Comisia Europeană

La 26 februarie 2020, în Raportul de ţară privind România,  Comisia a concluzionat că „România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilităţile sunt legate de competitivitatea prin costuri şi de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste şi al unui mediu de afaceri imprevizibil.” „Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice ale României era deja în pericol înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19 ca urmare a deficitelor bugetare ridicate şi a creşterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populaţiei, în special a pensiilor. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15 % în septembrie 2019 şi, în temeiul unei legi privind pensiile adoptate în vara anului 2019, urmează să fie majorate cu 40 % în septembrie 2020”… „Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condiţiile menţinerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al României va fi de -9,2 % din PIB în 2020 şi de -11,4 % din PIB în 2021. Comisia estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 46,2 % în 2020”.

Iată şi opiniile dlui Florin Cîţu:

Bineînţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

Ce mai este de comentat?

Ce urmează

Am susţinut că guvernul va fi obligat să mărească pensiile cu 40%, conform deciziei  nr. 872, din 25 iunie 2010 a CCR. Bani nu are, aşa că va fi obligat să împrumute, dacă va mai avea creditori suficient de naivi. Din istoria împrumuturilor ştim că instituţiile şi creditorii internaţionali sau interni numai naivi nu sunt.

Guvernul Orban este „condamnat“ prin decizia CCR să mărească pensiile cu 40% de la 1 septembrie

Este posibil ca ţara noastră să se ducă cu mâna întinsă la FMI, exact ca în 2010. Suntem în acelaşi film.

Într-o postare ciudată pe facebook, ministrul Florin Cîţu ne explică ce s-a întâmplat în octombrie 2019.

Domnul ministru Florin Cîţu bate şaua să priceapă poporul. Ne pregăteşte pentru ce urmează

Conform documentului la care a avut acces dl ministru Cîţu, în octombrie 2019 a avut loc la Bucureşti o întâlnire a Grupului Băncii Mondiale şi FMI cu partea română, reprezentată de Mugur Isărescu şi de un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor Publice. În urma discuţiilor au fost identificate o serie de riscuri care trebuie adresate cu prioritate. Au participat dl Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, reprezentanţii agenţiilor de rating, dna Isabele Grillo, de la Comisia Europeană.

Florin Cîţu ne spune  care era planul negociat de PSD şi aprobat de guvern”, posibil în vederea unui împrumut masiv de la FMI.  Este de presupus că din poziţia de ministru al Finanţelor dl Cîţu ştie ce vorbeşte, având acces la documentele nepublice ale guvernului din octombrie 2019. Dl Cîţu ştie inclusiv faptul că un astfel de document a fost aprobat de guvern, ceea ce ne arată cât de gravă era şi este situaţia financiară a ţării.

Iată planul de care ştie dl ministru Cîţu:

-reducerea cu 30% a personalului bugetar
- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatazirea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.

-prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

Nu este de mirare că şefii PSD nici n-au vrut să audă de aşa un plan deşi, cum zice domnul Cîţu, fusese aprobat în şedinţa de guvern. N-am văzut o dezminţire a existenţei unui astfel de plan.

Dl Cîţu nu ştie, nu poate sau nu vrea să înţeleagă că aceleaşi măsuri trebuie să le ia şi liberalii, în cazul în care ajung la mâna FMI. Ca în 2010.

Concluzii

Lipsa de decizie a guvernului Orban în privinţa reducerii cheltuielilor bugetare, în ciuda tuturor avertismentelor interne şi externe, va duce la un colaps bugetar ce nu va putea fi gestionat, altfel decât cu un împrumut masiv de la FMI. Situaţie în care va trebui pus în practică planul de mai sus, aprobat deja de guvernul PSD, dar neacceptat de conducerea PSD. Când te gândeşti doar la interese electorale, te trezeşti în colaps financiar. Să vedem cum va evolua situaţia economico-financiară a ţării, făcând abstracţie de previziunile „glorioase” ale dlui Cîţu.

LE. Un comentariu al unui cititor:

„E clar că guvernul nu poate mări pensiile cu un procent mai mic de 40% decât cu acordul PSD-ului majoritar, pentru schimbarea legii sau pentru „convingerea” CCR să fie de acord cu un procent mai mic. Asta este exclus, aşa că ne aşteaptă colapsul financiar. Poate atunci, în sfârşit, Orban va anula sau măcar va impozita dur pensiile speciale, va reduce masiv aparatul bugetar şi va reduce cheltuielile administrative. Poate, cine ştie, vom avea în sfârşit mult cerutul Parlament de 300, cel actual fiind considerat de mulţi ilegal.”

Comentariu:

Impartind 14600 bugetari ai Min Agriculturii la 41 de judete inseamna o medie de 356 de salariati, care "gestioneaza" agricultura privata in fiecare judet... Cred ca depasesc numarul fermierilor ...

Comentariu:

Ministerul Agriculturii din Germania are 96 de angajati La noi sunt mult mai multi decat spune ministrul. Taie frunze la caini si primesc bani

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite