Modificarea prin OUG a legilor justiţiei

Greu de explicat, încă şi mai greu de înţeles motivele care au determinat-o pe d-na Viorica Vasilica Dăncilă să recurgă la soluţia ordonanţei de urgenţă în vederea modificării legilor justiţiei. Nu prea se poate înţelege caracterul urgent al modificărilor, chiar dacă d-na Dăncilă susţine sus şi tare că ar fi nevoie de respectivele schimbări.

Încă şi mai bizar e faptul că totul s-a petrecut într-o zi în care premierul României era cu un un picior în Palatul Victoriei şi cu altul pe scara avionului care urma să îl ducă în Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit. Un itinerariu diplomatic care, din perspectiva comentatorilor de politică externă, nu este nici el tocmai foarte înţelept de vreme ce relaţiile dintre cele trei ţări nu sunt chiar foarte bune. Departe de crezut că doamna Dăncilă ar fi plecat într-o misiune de bune oficii.

Ciudat e faptul că mai nimeni nu e mulţumit, ori declară a nu agrea felul în care arată textul Ordonanţei de urgenţă despre care d-na Dăncilă ne-a dat toate asigurările că ar fi rodul gândirii d-lui Tudorel Toader şi al colaborării acestuia cu Comisia de la Veneţia. Iată însă că luni, la câteva minute după aprobarea Ordonanţei, dl. Tudorel Toader ne-a comunicat mândru şi drept că nu a mers la Comisia de la Veneţia spre a îi cere aprobare. Ce să înţelegi, ce să mai crezi?

Nemulţumiţi sunt nu doar reprezentanţii justiţiei - duminică seara, CSM a reacţionat în cel mai categoric mod cu putinţă, Ministerul Public a atras atenţia în privinţa încălcării ordinii constituţionale - ci şi cei ai PSD, în frunte cu senatorul Şerban Nicolae. Să fi făcut duminică seara dl. Toader toate modificările cerute de pesediştii revoltaţi? De aceea a salutat OUG-ul sinistrul domn Eugen Nicolicea? Să fi fost oare trecută prin guvern o ordonanţă care nu a avut acordul d-lui Dragnea? Să fi devenit cumva d-na Dăncilă peste noapte independentă ? Puţin probabil! Şi atunci, ce jocuri face dl. Dragnea? Ce jocuri fac pesediştii? Încearcă să păcălească populaţia inducându-i ideea că ar fi putut fi mult mai rău? Tactică împrumutată din arsenalul comunist din care PSD se inspiră tot mai sfidător şi mai puternic.

Sigur, există întrebări şi în legătură cu momentul ales pentru adoptarea Ordonanţei. Iată doar o parte dintre ele. Să fi dorit oare d-na Dăncilă să nu fie în ţară în cazul în care textul noului act normativ ar determina ieşirea în stradă a unui număr consistent de protestatari? Între timp, adunările spontane şi mitingurile neautorizate au fost cu desăvârşire interzise. Bizară coincidenţă! Să se fi gândit premierul că ar fi util să recurgă la stratagema la care a făcut apel în ziua de 10 august? Să fi plănuit  oare dl. Liviu Nicolae Dragnea să se slujească de pretextul absenţei din ţară a premierului, care este şi preşedinte executiv al PSD, spre a evita convocarea unui CExN la sfârşitul săptămânii în care să se fi exprimat nemulţumirile atât pe seama eşecului Referendumului?

Nu trebuie uitat că, prin adoptarea acesteia, este aruncată la coş activitatea comisiilor parlamentare de specialitate, iar faptul acesta a determinat nemulţumirea căreia i-a dat glas dl. Şerban Nicolae. Nu e deloc exclus ca foarte curând să iasă în spaţiul public şi alte voci de pesedişti care să îi reproşeze d-lui Tudorel Toader, pe bune ori doar de ochii lumii, că iar a recurs la jumătăţi de măsură. Speră oare ministrul Justiţiei ca, în acest fel, să iasă cu faţa cât de cât curată în faţa opiniei publice? Sau este mulţumit că şi-a întărit cu pixul propriu autoritatea asupra magistraţilor? Este de aşteptat ca aceeaşi Comisie de la Veneţia să emită foarte curând noi obiecţii la legile justiţiei. Se va trece la modificarea acestei Ordonanţe printr-o altă Ordonanţă de urgenţă? Cui foloseşte oare instabilitatea legislativă care a devenit normă în guvernarea PSD-ALDE?

Sunt întrebări la care sper să aducă clarificări zilele care urmează juriştii.

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro