Politică

articolul anterior articolul urmator

Modificările la Codul de Procedură Penală pe înţelesul tuturor. Care sunt consecinţele

68
19 Jun 2018 20:57:03
Autor: Maria Tufan
Gabriel Vlase (stânga) a condus şedinţa de plen în care a fost modificat Codul de Procedură Penală, în timp ce Florin Iordache a fost şeful comisie speciale care a pregătit legea. FOTO Inquam Photos
Gabriel Vlase (stânga) a condus şedinţa de plen în care a fost modificat Codul de Procedură Penală, în timp ce Florin Iordache a fost şeful comisie speciale care a pregătit legea. FOTO Inquam Photos

Dacă prin modificările la Codul Penal, votate deocamdată doar de Senat, intenţia Parlamentului este de a favoriza faptele comise de demnitari şi funcţionari publici, modificările aduse Codului de Procedură Penală, votate de ambele Camere şi semnificativ mai favorabile făptuitorilor, sunt de natură să încurajeze absolut toate infracţiunile din Codul Penal. Iată cele mai importante modificări.

Camera Deputaţilor a votat luni seara, în calitate de for decizional, modificările la Codul de Procedură Penală, la doar o oră după ce „Comisia Iordache“ dezbătuse şi respinsese pe bandă rulantă amendamentele aduse de Opoziţie. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR a votat noua formă a legii până aproape de miezul nopţii, în condiţiile în care raportul Comisiei Iordache număra  315 pagini, iar parlamentarii PNL şi USR anunţaseră că nu au apucat să citească nimic.
 
Noul Cod de Procedură Penală votat de Parlament vine şi cu o serie de modificări importante. Deşi în actualul Cod de procedură penală, avocatul inculpatului putea participa la audieri pentru a-şi înştiinţa mai departe clientul cu privire la parcursul actului de urmărire penală, potrivit noului text legislativ propus de PSD, în cameră cu victima sau cu martorul va fi prezent şi suspectul sau inculpatul. În cazul în care martorii se simt ameninţaţi, pot cere, potrivit legii, atât procurorului, cât şi judecătorului, să li se acorde statutul de martor ameninţat sau protejat, aducând însă probe şi indicii temeinice pentru ameninţare. Întrebat care este raţiunea din spatele acestei decizii, preşedintele Comisiei speciale, deputatul PSD Florin Iordache, a explicat că „nicio victimă nu este obligată să stea faţă în faţă cu violatorul dacă se simte ameninţată. Dacă se simte ameninţată, spune şi devine martor protejat“. Cu toate acestea, presiunea rămâne: martorii şi inculpaţii trebuie să stea faţă în faţă.
 
„De ce e nevoie de inculpat acolo? Pentru că de multe ori, într-o confruntare faţă în faţă, inculpat-martor, se pot rezolva încă din faza de urmărire penală. Dar dacă dăm posibilitatea celui care e acuzat să participe la audieri alături de victimă sau martor, care e problema? Până la urmă e prezumţia de nevinovăţie, să îi dăm dreptul de a participa“, a declarat Florin Iordache pentru „Adevărul“.
 
Tragedia de la Colectiv  ar fi fost clasată
O altă prevedere nouă care îngreunează faza de urmărire penală este cea potrivit căreia înregistrările dintr-un caz care conduc la descoperirea şi altor infracţiuni nu mai pot fi folosite. „Mai exact, în cazul în care procurorul bănuieşte un suspect de proxenetism şi distrugere de bunuri, dar consideră că este mai uşor de demonstrat infracţiunea de distrugere de bunuri, va cere judecătorului de drepturi şi libertăţi mandat de ascultare pentru ultimul caz. Cu toate acestea, dacă în timpul interceptărilor, îi sunt demonstrate şi fapte de proxenetism, procurorul nu va mai putea folosi direct probele, ci va fi nevoit să ceară judecătorului un nou mandat de ascultare, fiind astfel întârziată întreaga anchetă“, au explicat surse judiciare.
 
La categoria măsurilor controversate a intrat şi articolul 421 potrivit căruia instanţa superioară nu mai putea dispune pedeapsă cu închisoare dacă în primă instanţă inculpatul era achitat, decât dacă se aduc probe noi. În urma criticilor apărute în presă, PSD a modificat pe ultima sută de metri textul final adăugând că, la apel, pot fi „readministrate probe sau administrate probe noi“, fapt redundant, deoarece şi în prezent sarcina instanţei de apel este de a readministra probele existente. Printre persoanele achitate în prima instanţă şi condamnate ulterior în apel se numără nume importante ca fraţii Becali, Cristi Borcea şi George Copos, găsiţi vinovaţi în „Dosarul Transferurilor“. Noul cod de procedură penală propus de PSD-ALDE-UDMR specifică şi că, în cazul cercetării in rem - faza incipientă a cercetării, când se anchetează faptele fără a avea un suspect - dacă procurorul nu dispune de suficiente probe pentru începerea urmăririi penale în numele unei persoane după un an, dosarul se clasează. Deşi măsura este întâlnită şi în alte state, surse judiciare spun că „o astfel de modificare, în România, nu face decât să ducă la începerea urmăririi penale făcute pe repede-nainte sau la clasarea unui număr mare de dosare pentru care nu s-au putut găsi suficiente probe din cauza lipsei de procurori şi a instanţelor supraîncărcate“.
 
Un exemplu în care trecerea de la cercetarea in rem la in personam a durat mai mult de un an este şi cazul incendiului Colectiv, acolo unde ancheta a fost îngreunată din lipsă de probe. Potrivit noului cod de procedură penală, dosarul Colectiv ar fi trebuit clasat.
 
Cadou pentru Liviu Dragnea
PSD a modificat Codul de Procedură Penală astfel încât liderul PSD să aibă încă o cale de atac în dosarul Referendumului, în care a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit noilor prevederi votate de PSD, o hotărâre definitivă a instanţei poate fi revizuită dacă unul dintre judecători nu a semnat motivarea sentinţei. Amendamentul i se aplică mănuşă lui Dragnea. Doi dintre cei cinci judecătorii care l-au condamnat pe liderul PSD la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul nu au semnat motivarea deciziei pentru că s-au pensionat, în condiţiile în care de la data pronunţării sentinţei şi până la publicarea motivării a trecut mai bine de jumătate de an. Unul dintre judecători este Livia Stanciu, ajunsă ulterior la CCR, iar cel de-al doilea magistrat este Luminiţa Zglimbea. Conform legii, în locul lor a semnat Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme, deci, din punct de vedere juridic, sentinţa primită de Liviu Dragnea nu poate fi pusă în discuţie. Totuşi, dacă noua variantă a Codului de Procedură Penală va intra în vigoare, liderul PSD va putea cere rejudecarea dosarului „Referendumul“,  căci prevederile votate de PSD acţionează şi retroactiv.
 
Citeşte şi:
 
România a murit. Trăiască România! „Dacă modificările aduse Codului de procedură penală ajung în Monitorul Oficial, ne vom pierde ţara“
 
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

68 Comentarii

Iris IRIS
19.06.2018, 21:03:45

Junta bolsevica de la Bucuresti a preluat puterea in totalitate !

+19 (25 voturi)
Jean Maurer
19.06.2018, 21:29:08

Iris, absolut corect ! Dar nici macar junta bolsevica nu este ! Este o adunatura de mafioti de cea mai joasa speta, ca mafiotii adevarati mai au ceva onoare ! Astia sunt golani !

+21 (27 voturi)
Radu Mircea
19.06.2018, 21:43:31

# Jean Maurer Ma tem Coane Jenica ca mai spre sfirsitu' mandatului actualei gasti de guvernare vom deveni importatori de infractori . Dupa hemoragia de tineri care au plecat in toata lumea dupa un ban cinstit , parca vad perfuzia cu hoti , criminali , traficanti care vor navali sa-si bea banii necinstiti . Legile asa cum sunt ele matrashite de lordache , Cataniciu , Nicolicea vor transforma Romania in raiul banditilor . Pai spre deosebire de legile din alte tari chiar si din lumea a treia , ale noastre sunt visul de aur al lui Alibaba si ai celor 40 de hoti .

+18 (24 voturi)
Manole Scarlat
19.06.2018, 21:46:43

Să încep cu sfârşitul: sentinţa în cazul lui Dragnea. Autoarea articolului afirmă că "potrivit noilor prevederi votate de PSD, o hotărâre definitivă a instanţei poate fi revizuită dacă unul dintre judecători nu a semnat motivarea sentinţei. Amendamentul i se aplică mănuşă lui Dragnea. Doi dintre cei cinci judecătorii care l-au condamnat pe liderul PSD la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul nu au semnat motivarea deciziei pentru că s-au pensionat, în condiţiile în care de la data pronunţării sentinţei şi până la publicarea motivării a trecut mai bine de jumătate de an". Dacă s-ar fi documentat, autoarea articolului ar fi ştiut că art. 406 Noul CP, Redactarea şi semnarea hotărârii, prevedea că: (1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier. (3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta. (4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Aşadar, cine este de vină că nu s-a respectat articolele din lege, dl. Dragnea sau judecătorii ? De ce a fost publicată motivarea după mai bine de jumătate de an ? I-a împiedecat dl. Dragnea s-o facă ? În plus, autoarea articolului ar fi trebuit să ştie că există o decizie a Curţii Europene de la Strasbourg, pronunţată în data de 7 martie 2017 (devenită definitivă la 7 iunie 2017) în cazul “Cerovsek şi Bozicnik contra Sloveniei” când judecătorii europeni au statuat că judecătorii care nu au participat la proces, nu pot motiva hotărarea judecătorească, şi să o semneze, pentru că nu pot oferi garanţia că au făcut o bună administrare a actului de justiţie şi, ca atare, încalcă dreptul la un proces echitabil. CEDO a decis că o astfel de împrejurare violează Articolul 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului – dreptul la un proces echitabil. Curtea Europeană a stabilit, în cazul Cerovšek şi Božičnik vs.Slovenia, că singura modalitate de compensare a incapacităţii judecătorului de a oferi motivaţia condamnării ar trebui să fie un nou proces. Aşadar, ceea ce afirmă autoarea articolului, că din cauza faptului că în locul celor două judecătoare a semnat Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme, "sentinţa primită de Liviu Dragnea nu poate fi pusă în discuţie" este un neadevăr.

-9 (19 voturi)
Utilizator Adevărul
19.06.2018, 21:51:08

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (68)

Modifică Setările