Politică

articolul anterior articolul urmator

Narcis şi Traian Băsescu – sila faţă de propriile creaţii

4
7 Apr 2015 16:53:04
Teodor Răileanu-Olariu
Traian Băsescu - aceeaşi
atitudine de demiurg dezamăgit
Traian Băsescu - aceeaşi atitudine de demiurg dezamăgit

Din capul locului consider că toată mirarea publică din ultimele 24 de ore vizavi de atitudinea lui Traian Băsescu faţă de justiţie este nejustificată. Cel puţin pentru observatorul avizat, ca să nu mai zic de cetăţeanul implicat, modul conflictual în care fostul preşedinte al României se implică în spaţiul de comunicare în masă este de aşteptat. De parcă în zece ani de mandat Băsescu nu ar fi avut exact aceeaşi atitudine de demiurg dezamăgit.

Recomand chiar şi acelor cinci – şase la sută susţinători ai fostului preşedinte să facă un minim exerciţiu de memorie şi să reactualizeze conflictul cu poliţiştii, cu judecătorii, cu profesorii, cu medicii, cu părinţii, cu sindicatele, cu patronatele, cu opoziţia, cu propriul partid, cu prim-ministrul, cu proprii consilieri, cu presa, cu minorităţile, cu „licuricii”, cu Moldova, cu el însuşi. Sigur că da, puteţi să mă contraziceţi spunând că în exact aceeaşi măsură Traian Băsescu a susţinut şi încurajat toate categoriile de mai sus. Vă întreb, însă, puteţi considera normală oscilaţia constantă între ură şi admiraţie, între duşmănie şi apreciere, între conflict şi susţinere?

Bazându-mă doar pe experienţa profesională, fără să fi avut posibilitatea utilizării de instrumente specifice de diagnostic direct pe persoana vizată, îmi permit o părere personală, speculativă, faţă de ceea ce se întâmplă acum psihologic şi comportamental cu Traian Băsescu.

Este clar reprobabil faptul că Băsescu a folosit cuvinte dure faţă de Justiţia pe care el însuşi a făcut-o flamura întregului său „Graal” politic dâmboviţean. Este şocant să îl auzi pe „cel mai mare apărător al justiţiei” că a decis să nu se amestece neconstituţional în treburile justiţiei de silă faţă de cele mai importante personaje în lupta anticorupţie. Şocant, da, dar nu inexplicabil.

În primul rând, este cunoscut pentru toată opinia publică faptul că Băsescu funcţionează cel mai bine politic atunci când este încolţit. Loveşte cel mai bine atunci când are postura de victimă şi pare vulnerabil. Aici îşi are o parte din explicaţie tendinţa constantă de conflict a fostului preşedinte. Însă, consider aceasta doar o tehnică strategică de combatitivitate politică şi nu o trăsătură de personalitate. Tind să cred că Traian Băsescu nu este o personalitate conflictuală, ci doar utilizează conflictul ca o unealtă în crearea unei poziţii confortabile pentru el, aceea de victimă. Iar victimizarea nu este o modalitate caracteristică personalitaţilor conflictuale.

În al doilea rând, fostul preşedinte pare că se străduieşte foarte mult să rămână în centrul atenţiei. De-a lungul mandatului, nevoia impetuasă de a fi în centrul atenţiei l-a făcut să găsească modalităţi ingenioase de a stabili agenda de dezbatere. Fie a utilizat conflictul surprinzător cu instituţii şi entităţi ale Statului, fie a ieşit cu propuneri economice şi sociale controversate, fie a „exhibiţionat” viaţa personală. Totul pentru a fi în centrul atenţiei şi a nu fi vioara a doua, indiferent de subiectul de discuţie.

Mai mult, acţiunile lui publice sunt mult mai stridente acum decât cele când se afla în funcţie. Impulsivitatea l-a caracterizat tot timpul, însă de când a revenit în spaţiul public (după părăsirea Palatului Cotroceni), Băsescu execută mult mai multe „excentricităţi” de comunicare. Fie se duce în Republica Moldova ca în vremurile bune, primind medalii, auto-invitându-se la cetăţenia moldovenească şi dându-şi cu părerea despre destinul acestei ţări. Fie îl critică pe preşedintele Iohannis, punându-l în antiteză cu propriul stil de lucru ca preşedinte. Fie, tot ca în vremurile bune, atacă vreo categorie profesională. De data aceasta, chiar propria creaţie, personajele cheie din fruntea justiţiei. Pe care, între noi fie vorba, tot el s-a zbătut să le promoveze şi să le susţină. Fără a fi naiv, înţeleg şi faptul că există şi o miză personală în lupta cu justiţia. Traian Băsescu a creat, susţinut şi promovat personaje şi reforme instituţionale în Justiţie fără să îi treacă prin cap că vreodată le-ar putea cădea victimă. Sau poate s-a gândit, însă s-a crezut deasupra lor. Iată că „justiţia dreaptă”, la crearea căreia a contribuit, rămâne dreaptă chiar şi în faţa silei demiurgului ei.

Victimizarea, căutarea ferventă de a fi în centrul atenţiei, mania grandorii, exploatarea fără scrupule a altor persoane pentru propriile scopuri, toate sunt doar o parte din trăsăturile unei personalităţi narcisiste. Literatura de specialitate menţionează că produsele comportamentale ale acestui tip de personalitate se agravează odată cu vârsta. Personalitatea narcisistă patologizată duce la o izolare dureroasă din cauza furiei şi umilinţei resimţite în cazul în care individul suferind este criticat. Criticile imaginare la care adesea se reacţionează cu furie exagerată duc la episoade psihotice, paranoide. Lipsa de adulatie, admiraţie şi recunoaştere publică se poate manifesta prin dorinţe de a fi temut.

Nu spun că acesta este destinul lui Traian Băsescu. Doar constat concordanţe şi cred că ar fi păcat ca fostul preşedinte să părăsească scena publică într-o manieră psihotică cu excese de tip Vadim Tudor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Utilizator Adevărul
7.04.2015, 20:16:44

Comentariu considerat abuziv.

herr v3.01
7.04.2015, 21:47:45

Domnule autor, nu trebuie sa fii mare specialist pentru a observa ca basescu e bolnav de putere. Dupa ce a fost deposedat de ea, a inceput sa spuna lucruri tot mai traznite. Si totusi, narcisist ? Narcis ala era un ficior tare fain :)

-2 (4 voturi)
Teodor Răileanu-Olariu
8.04.2015, 00:14:26

Era fain ca poveste. Ca patologie psihologica, nu este!

-1 (1 vot)
Ara Brandiana
21.04.2015, 17:50:27

Cred ca gresesti pe undeva,, dle Raileanu. Si eu sunt psiholog si chiar si psihologii gresesc uneori, pentru ca analizam personajele fara sa luam in considerare f. atent, mediul in care actioneaza ele. Sau, daca luam in considerare mediul in care "se desfasoara" personajele analizate nu-i cunoastem intotdeauna bine coclaurile in care personajul actioneaza. Imi permit sa repet aici, un comentariu pe care l-am facut la un alt articol. Nu este o analiza psihologica nici a lui Traian Basescu, nici a lui Ponta si nici a lui Blaga. Am scos doar in evidenta cateva elemente din portretul lor tinand cont de conjunctura actuala politica si pe care eu cred ca le au. De altfel, nici nu-mi permit sa fac o analiza psihologica pentru faptul ca nu am avut ocazia sa fiu un observator din interior ai acestor prersonaje, ci un observator exterior, ca dumneata si ca multi altii. Un avantaj in fata altor observatori, care nu sunt psihologi, ar fi doar faptul ca putem interpreta mai bine anumite gesturi, vorbe, interventii, actiuni, expresii ale fetei, miscari ale trupului atat cat ne este disponibil. Personalitatea unui om este foarte complexa, iar, cand e vorba de un politician trebuie avut in vedere urmatorul fapt: peste trasaturile personale ale omului se suprapune si o personalitate a politicianului. Personalitatea politicianului are anumite caracteristici care se croiesc artificial peste trasaturile umane si, este obligatoriu, sa le intareasca pe cele umane daca doreste sa imbrace o asemenea cariera. Daca nu ai trasaturi de conducator in viata particulara sau profesionala, nu poti sa fii un bun conducator in politica, pentru ca trasaturile de conducator trebuie sa le amplifici. Etica, morala, cinstea sunt relative, au doua fatete ca orice altceva in viata noastra si in viata politica sunt mult mai mult interpretabile. Daca esti timid, nu ai curajul actiunilor, nu poti lua decizii rapide, daca nu ai simtul justitiei si esti prea compasionat in fata necazurilor si durerii nu poti face justitie dreapta, nu poti fi un conducator bun. In fine, sunt multe,, prea multe pentru a fi discutate aici. :))))) E amuzant Blaga, dar in linie cu deciziile luate in spatele scenei, pe care multi din presa deja le stiu. Eu le intuiesc.... Adica, treptat, treptat, se vor sterge cu buretele banii negri incasati ilegal pentru electoralele partidelor iar DNA si Kodruta o vor lasa mai moale....din moment ce sunt semnale ca politicienii au cam inteles lectia si se vor debarasa de asemenea scheme fraudulente. De altfel, DNA a facut si greseli si, din pacate aceste greseli vor fi platite tot de contribuabil, nu de cei care au instrumentat cazurile. Desigur, de ochii publicului care asteapta cu gura cascata sa cada victime in groapa cu lei, vor mai fi si condamnari pe ici pe colo, dar lucrurile se vor tempera si temporiza. Desigur, se vor gasi alte scheme pentru strangerea fondurilor electorale...proiectul de lege pentru finantarea partidelor e tot o schema dar o schema legala de a-si insusi milioane de euro cat vor inghiti capcaunii direct din bugetul si taxele fraierilor. O vor mai drege pe ici pe colo si, iata, cum "caracatita mafiota a coruptiei" e pe moarte. O sa perie mai bine si legea achizitiilor si gata, pentru cativa ani se asigura pacea politicienilor si fericirea tuturor. In sfarsit, veti putea recunoaste ca Traian Basescu a infrant coruptia si ca i-a trecut prin teapa pe corupti, bineinteles, si cu ajutorul lui Ponta. Chiar daca Ponta are un alt stil, pe fond el seamana cu Traian Basescu, au acelasi fler politic si acelasi crez in politica fara de care, nu supravietuiesti. In politica nu ai prieteni iar de dusmani trebuie sa stii sa te folosesti oridecateori e nevoie. In politica nu exista cinste, adevarul este mult mai relativ chiar decat relativitatea si, de cele mai multe ori, pentru a se putea face si lucruri bune se trece peste cadavrele altora. Cine rezista supravietuieste, cine nu,nu. Dispare de pe scena politica, in puscarie sau nu mai capata roluri. Traian Basescu, intrebat direct la Realitatea TV, vineri 17 aprilie 2015, daca l-a ajutat pe Ponta, a recunoscut. Asa ca intre ei s-a incheiat de multa vreme un "deal" de a nu se mai ataca reciproc in justitie, care sunt capetele care vor mai cadea de-o parte si de alta. Atacuri verbale vor mai fi, de ochii lumii. Binomul SRI- DNA o va lasa mai moale si nu va mai fi coruptie la scena deschisa macar 10 ani. Pe urma, mai vedem ce-o iesi la lumina! Si toate astea, pe fondul unui Johannis, o papusa de presedinte (cel putin un termen chiar daca va incalca constitutia) pentru ca da bine la politica externa iar Romania are nevoie de el macar 5 ani, ca si pe fondul unui PNL slabit. Slab pana si in opozitie, cu o Gorghiu destul de fada si un Blaga, un buldog care a ajuns sa se teama si care nu va mai putea latra multa vreme.

+1 (1 vot)
Modifică Setările