Politică

articolul anterior articolul urmator

Nicolicea, despre legea privind pedepsele alternative: Jurnaliştii au prezentat proiectul într-un mod mai mult sentimental decât juridic

7
23 Apr 2018 19:49:00
Autor: Maria Tufan
Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Eugen Nicolicea. Foto: Inquam
Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Eugen Nicolicea. Foto: Inquam

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a afirmat luni, referitor la proiectul privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, că angajaţii MAI care îi vor supraveghea pe cei arestaţi la domiciliu prin intermediul brăţării electronice vor fi selectaţi din rândul specialiştilor. Totodată, Nicolicea le-a spus jurnaliştilor că au prezentat proiectul „într-un mod mai mult sentimental decât într-un mod juridic”.

Preşedintele Comisiei Juridice din Camera deputaţilor, Eugen Nicolicea, a declarat luni, la finalul şedinţei, că jurnaliştii au prezentat proiectul privind executarea pedepsei la domiciliu şi în weekend „într-un mod mai mult sentimental decât într-un mod juridic”.

Întrebat de ce persoanele condamnate pentru fapte asimilate corupţiei nu au fost exceptate de la prevederile legii privind executarea pedepselor, Eugen Nicolicea a replicat: ”Au fost eliminate toate faptele de corupţie. Solicitările adresate în spaţiul public se referă la faptele de corupţie. Corupţie îi spunem, corupţie scriem”.

Nicolicea a mai susţinut că propunerea sa a fost ca şi persoanele condamnate pentru corupţie să beneficieze de această lege. „Punctul meu de vedere era acela că odată condamnat, toţi condamnaţii sunt egali şi au de ispăşit nişte pedepse”, a adăugat acesta.

Referitor la amendamentul potrivit căruia vor fi desemnaţi lucrători anume desemnaţi de către MAI pentru a supraveghea cu sau fără brăţară electronică persoana  arestată la domiciliu, Nicolicea a spus că aceşti lucrători vor fi selectaţi, iar brăţara electronică prin care vor fi monitorizaţi cei arestaţi înseamnă „o hartă pe un ecran unde este urmărită persoana în cauză”.

„Vor fi selectaţi din rândul specialiştilor. Brăţara electronică înseamnă să ai o hartă pe un ecran şi să fie un lucrător specializat în lucru cu acestă aparatură. Vezi că s-a deplasat cineva de la domiciliu, sesisezi, nu te duci tu, că nu eşti cel care pune în ordine, ci semnalezi pe cel mai apropiat lucrător de poliţie să reacţioneze. Nu este un mare lucru", a explicat acesta.

De asemenea, întrebat ce se întâmplă cu persoanele care nu vor fi supravegheate cu brăţară electronică, Nicolicea a mai spus: „Sunt persoane care trebuie să se prezinte la control o dată, de două ori pe săptămână şi, fiind repartizaţi pe întreg teritoriul ţării, sunt mai puţine persoane pe care nu ar avea cine să le supravegheze, cel puţin un şef de post şi un agent este în fiecare comună, nu? Ei bine, în situaţia în care respectivii încalcă această chestiune, reacţionează autorităţile locale. Cu privire la încălcările respective, să ştiţi că acesta este subiectul care trebuie punctat, că nu pleacă nimeni să execute o măsură alternativă dacă nu dispune judecătorul, ori dacă judecătorul a constatat că persoana respectivă poate să beneficieze de astfel de măsură, va beneficia. Sper că nu vă manifestaţi neîncrederea într-un judecător sau în independenţa judecătorului".

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat luni raport favorabil, cu 13 voturi “pentru”, nouă voturi “împotrivă” şi două abţineri, la proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor, astfel că, prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică. Proiectul legislativ urmează să intre miercuri pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor pentru vot.

Astfel, Comisia juridică a decis, pe 11 aprilie, că persoanele condamnte pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi persoanele recidiviste nu vor putea să îşi ispăşească pedeapsa acasă sau în weekend.

De asemenea, Comisia juridică a decis că “măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică”.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Carmen Florea
23.04.2018, 20:14:21

... pai nu? tu, ca vajnic jurist 'carele' esti, te si pricepi la 'juridica', cumparand un carton de pe net la 47 ani..., godacele ... Nu e inregistrat nicaieri ca ai facut studii in domeniu ... Tot soiul de motive gasiti s-o dati din gard in gard, anuland puscaria, ca va tremura fundul, hotilor ... De 2 ani nu dormiti, ciopartind codul penal, oare de ce, talharilor?..

+6 (6 voturi)
Feraru Damian
23.04.2018, 22:30:40

Sentimente aaaa mai BOLSEVIC HOT SI MURDAR care fura banii POPORULUI Listă de politicieni români implicați în scandaluri publice Klaus Iohannis a fost adaugat aici in MOD ABUZIV de Comunisti https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_politicieni_rom%C3%A2ni_implica%C8%9Bi_%C3%AEn_scandaluri_publice Președinți Emil Constantinescu (1996-2000) - fiul acestuia a fost implicat în scandalul contrabandei de tutun numit Țigareta II.[1] Traian Băsescu (2004-2014) - implicat în Dosarul Flota, în scadalul legat de casa din Mihăileanu[2] și creditul la CEC.[3], familia acestuia a fost acuzată de implicare în Dosarul „Nana”, fratele președintelui a fost arestat preventiv în 2014 pentru luare de mită.[4] Prim-miniștri Adrian Năstase (2000-2004), condamnat definitiv în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare Dosarul „Trofeul calității în construcții”,[6][7] condamnat definitiv în ianuarie 2014 la 4 ani de închisoare cu executare în Dosarul Zambaccian.[8] Theodor Stolojan (1991-1992), acuzat de ANI în 2013 de fals în declarații pentru că nu și-a trecut în declarațiile de avere și de interese completate la data de 25 mai 2012 acțiunile la Transgaz Mediaș.[9] Miniștri Ioan Avram Mureșan, ministru al Reformei (1997) și ministru al Agriculturii (1998), condamnat definitiv în februarie 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[10][11] Decebal Traian Remeș, ministru al Agriculturii (2007), condamnat definitiv în februarie 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[10][11] Eliberat condiționat după un an de închisoare.[12] Zsolt Nagy, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (2004-2008), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional, în dosarul privatizărilor strategice.[13][14] Codruț Șereș, ministru al Economiei și Comerțului (2004-2006), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.[13][14] Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor (2012-2013), condamnat definitiv în 2014 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.[15] Sorin Pantiș, ministru al comunicațiilor (1996-1998), condamnat definitv în august 2014 la șapte ani de închisoare cu executare în Dosarul ICA.[16]. Condamnat definitv în octombrie 2014 la doi ani și opt luni de închisoare în Dosarul Rompetrol[17], trimis în judecată, în 2008, pentru manipularea pieței de capital în Dosarul Loteria II.[18] Liviu Dragnea, ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale (2012-2015), condamnat în mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul fraudat”, decizia nefiind definitivă.[19] Miron Mitrea, ministru al transporturilor (2000-2004) - la 13 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[20][21] Monica Iacob-Ridzi, ministru al Tineretului și Sportului (2008-2009) - la 16 februarie 2015 a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.[22][23] Corneliu Dobrițoiu, ministru al apărării naționale (2012), trimis în judecată în 2013, pentru că a luat ilegal locuințe de serviciu de la Armată.[24] Stelian Fuia, ministru al Agriculturii (2012-2014) trimis în judecată în 2014 pentru abuz în serviciu, cu obținerea de foloase necuvenite.[25] Darius Vâlcov, ministru al finanțelor publice (2014-2015), trimis în judecată în aprilie 2015, pentru operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția de primar, senator și ministru.[26] Ovidiu Silaghi, ministru pentru IMM-uri (2007-2008), ministru al Transporturilor (2012), urmărit penal în 2013 pentru trafic de influență în formă continuată.[27][28] Mircea Diaconu, ministru al Culturii (2012), declarat incompatibil în 2012, întrucât a fost senator și director al Teatrului Nottara.[29][30] A fost trimis în judecată în 2012 pentru conflict de interese (cinci fapte)[31] și a fost achitat în 2014 în acest dosar.[32][33] Vasile Cepoi, ministru al Sănătății (2012), declarat incompatibil în 2012 de către Agenția Națională de Integritate.[34] Ecaterina Andronescu, ministru al educației, urmărită penal de DNA în 2014, în dosarul licențelor Microsoft.[35] Teodor Atanasiu, ministru al Apărării (2006) a fost suspendat din funcție, fiind acuzat de abuz în serviciu. A primit neînceperea urmăririi penale (NUP) la aproximativ două luni de la suspendare.[36] Paul Păcuraru, ministru al muncii (2007-2008), trimis în judecată pentru fapte de corupție, în decembrie 2008, achitat în mai 2011.[37][38] Liviu Pop, ministru al Educației (interimar, 2012), ministru delegat pentru Dialog Social (2012), acuzat de ANI de conflict de interese - parchetul a dispus în 2013 neînceperea urmăririi penale.[39] Ioan Botiș, ministru al Muncii (2010-2011), a demisionat în 20 aprilie 2011 din funcția de ministru al Muncii în contextul scandalului legat de angajarea soției sale în proiectul european "Șansa la demnitate".[40] Europarlamentari mandatul 2009-2014 Theodor Stolojan (PDL), acuzat de ANI în 2013 de fals în declarații pentru că nu și-a trecut în declarațiile de avere și de interese completate la data de 25 mai 2012 acțiunile la Transgaz Mediaș.[9] Adrian Severin (PSD), trimis în judecată în 2013 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru luare de mită și trafic de influență.[41] mandatul 2014-2019 Mircea Diaconu (independent) - pe 18 iunie 2014, ANI a contestat calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu, sesizând și legislativul european că fostul senator a fost în incompatibilitate. Acuzațiile s-au dovedit neîntemeiate, Mircea Diaconu câștigând definitiv procesul intentat ANI[42] Senatori mandatul 1996-2000 Aristotel Căncescu (PD Brașov), găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate (ANI).[43] Ulterior a obținut anularea deciziei de incompatibilitate.[44] mandatul 2000-2004 Nicolae Mischie (PSD Gorj), condamnat definitiv în martie 2013 la patru ani de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și luare de mită.[45] Aurel Pană (PD Giurgiu), a fost condamnat definitiv în august 2015 la șapte ani și șapte luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență în perioada în care a fost director adjunct al APIA.[46][47] Șerban Brădișteanu (PNL Vâlcea), condamnat definitiv în martie 2015 la un an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului în cazul Năstase.[48][49] Ioan Aurel Rus (PRM Bistrița-Năsăud) - în martie 2013 a fost condamnat la un an cu suspendare pentru mai multe infracțiuni comise în 2004: constituirea de grup infracțional organizat și trafic de migranți.[50][51] mandatul 2004-2008 Codruț Șereș (PC Maramureș), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.[14] George Copos (PC Argeș), condamnat definitiv în 2014 la trei ani și opt luni cu executare în Dosarul Transferurilor[52] și la patru ani cu executare în Dosarul Loteria I,[53] trimis în judecată în 2008 în Dosarul Loteria II.[54] Cele două pedepse s-au contopit, Copos a scris cinci cărți, a luat parte la activitățile practice și are peste 60 de ani, reușind să convingă instanța să-l elibereze după efectuarea a mai puțin de un an din pedeapsă.[55] mandatul 2008-2012 Adrian Țuțuianu (PSD Dâmbovița), cercetat pentru trafic de influență.[56] Cătălin Voicu (PSD București), condamnat definitiv în aprilie 2013 la șapte ani de închisoare cu executare.[57] Cezar Măgureanu (PNL Giurgiu), trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni economice, prejudiciul fiind de 168 milioane dolari.[58][59] Dan Radu Rușanu (PNL Hunedoara), cercetat pentru favorizarea infractorului, influențarea declarațiilor, constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu.[60] Mircea Banias (PDL Constanța), trimis în judecată pentru trafic de influență și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.[61] mandatul 2012-2016 Dan Voiculescu (USL București), condamnat definitiv în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării ICA.[62][63] Sorin Roșca Stănescu, condamnat definitiv în octombrie 2014, în Dosarul Rompetrol, la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru utilizare a informației privilegiate și pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.[64] Antonie Solomon (PPDD Dolj) - la 20 septembrie 2013 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[65][66] Tudor Chiuariu (PNL Mehedinți), condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată în dosarul "Poșta Română".[67] Gergely Olosz (UDMR Covasna), condamnat în iulie 2013 la șapte ani de închisoare cu executare pentru corupție, sentința nefiind definitivă.[68][69] Sorin Lazăr (PSD Iași), condamnat definitiv în aprilie 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, fiind primul parlamentar condamnat definitiv pentru conflict de interese.[70][71] Dian Popescu (PNL Gorj), condamnat în 2014 la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu, sentința nefiind definitivă.[72][73] Șerban Mihăilescu (PSD Botoșani), trimis în judecată pentru primire de foloase necuvenite și nerespectarea regimului armelor și munițiilor săvârșită în legătură cu infracțiunea de foloase necuvenite.[74] Ionel Agrigoroaei (PPDD Iași), trimis în judecată în 2014, pentru fals și înșelăciune.[75][76] Toni Greblă - în septembrie 2015 a fost trimis în judecată de DNA, în dosarul în care este acuzat că a primit foloase necuvenite de la oameni de afaceri pentru a își exercita influența în beneficiul acestora.[77] Victor Mocanu (PSD Buzău), cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dat fiind faptul că a încheiat o serie de controale ilegale în perioada în care ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.[78] Marius Ovidiu Isăilă (PSD Dâmbovița), cercetat penal sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată și a unei infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.[79] Niculae Bădălău (PSD Giurgiu), cercetat penal pentru trafic de influență.[80][81] Iosif Secășan (PNL Caraș-Severin) - la 25 martie 2015 a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare și luare de mită.[82][83][84] Gigi Christian Chiru (PDL Constanța), urmărit penal în 2014 pentru luare de mită, spălare de bani și fals în declarații.[85] Alexandru Cordoș (PSD Cluj), urmărit penal pentru favorizarea infractorului. Procurorii susțin că senatorul ar fi scurs informații din dosarele de corupție investigate de DNA.[86] Mircea Diaconu (PNL Vâlcea), declarat definitiv incompatibil în 2012, întrucât a fost senator și director al Teatrului Nottara.[29] A fost trimis în judecată în 2012 pentru conflict de interese (cinci fapte)[31] și a fost achitat în 2014 în acest dosar.[32] Ákos Mora (PNL Mureș), declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2014, decizia instanței fiind definitivă.[87] A demisionat din funcție în noiembrie 2014.[88] Deputați mandatul 1990-1992 Vasile Bran, trimis în judecată pe 7 septembrie 2012, în dosarul „Motorina”, împreună cu fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar [89] mandatul 1992-1996 Alexandru Simionovici (PNȚCD Botoșani), condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă.[90] Mihai Ulis Tânjală (PDSR), condamnat definitiv în anul 2011 la cinci ani de închisoare.[91] mandatul 1996-2000 Decebal Traian Remeș (PNL Maramureș), condamnat în 2012 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[11] Gabriel Bivolaru (PDSR Ialomița), condamnat în 2004 la 5 ani de închisoare pentru că a escrocat Banca Română de Dezvoltare cu 2.200 de miliarde de lei.[92] Ioan Avram Mureșan (PNȚCD Mureș), condamnat în 2012 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[11] mandatul 2000-2004 Lazăr Dorin Maior (PSD Brașov), condamnat în 2013 la șapte ani de închisoare cu executare pentru șantaj, în dosarul „Romexterra”[93][94][95] Viorel Gheorghiu (PSD Ilfov), condamnat în 2008 la 3 ani de închisoare cu suspendare.[96] Dănuț Saulea (PRM Galați), condamnat în 2013 de Curtea Supremă de Justiție la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.[97] Ioan Vasile Savu (Asociația Macedonenilor din România), condamnat în 2010 la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție.[98] Ulterior, s-a constatat prescrierea faptelor.[98] Alexandru Raj Tunaru (Tulcea), condamnat în SUA la cinci ani de închisoare, că a violentat-o și a ame­nin­țat-o cu moartea pe Elena Beuca, amanta sa cu 20 de ani mai tânără.[99] Metin Cerchez, condamnat în 2014 la un an de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru profanare de morminte.[100][101] mandatul 2004-2008 Emilian Cutean (PSD Alba), condamnat definitiv în 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, în perioada în care era șeful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR).[102][103][104] Mihail Sirețeanu (PSD Prahova), condamnat definitiv în 2011 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă în dosarul tranzacțiilor de la Fabrica de armament din Mizil.[105] Nati Meir (independent, Tulcea), condamnat în 1987, la Tel Aviv, 30 de luni de închisoare, pentru escrocherie, condamnat în 2010 la 7 ani de închisoare pentru înșelăciune,[106] condamnat definitiv, pe 12 iunie 2014, la șapte ani de închisoare cu excutare, pentru înșelăciune.[107] Aurel Nechita (PSD Galați) - la 11 februarie 2013 - Instanța supremă a stabilit că Aurel Nechita a fost incompatibil în perioada 12 mai 2005 - 19 decembrie 2008, pentru că a exercitat, simultan, atât funcția de deputat, cât și pe cea de decan al Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați, încălcând, astfel, prevederile legii.[108][109][110][111] Stelian Duțu (PD Constanța), trimis în judecată în 2007 pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificata și continuată.[112][113][114][115] mandatul 2008-2012 Sorin Buta (PDL Argeș) - la 25 februarie 2015 fost condamnat de ICCJ la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea de acte de comerț incompatibile cu funcția, prin negocierea și semnarea unor contracte ale firmei la care soția sa era asociat. Decizia nu este definitivă.[116] Alin Trășculescu (PDL Vâlcea), trimis în judecată în 2013 pentru luare de mită.[117] Anghel Stanciu (PSD Iași) - la 24 noiembrie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în dosarul în care era acuzat că și-a angajat fiul și nora la biroul său parlamentar din Iași.[118] Dan Ilie Morega (PNL Gorj), condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trei infracțiuni de folosire a influenței ori autorității de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de foloase necuvenite și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obținerii unui avantaj patrimonial pentru altul.[119] Dan Păsat (PDL Giurgiu), condamnat definitiv în 2013 la trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj prin acte de violență.[120] Dragoș-Adrian Iftime (PDL Vaslui), condamnat definitiv în 2014 la șase ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani.[121][122][123] Florin Pâslaru (PSD Galați), condamnat definitiv la 15 iulie 2016 la șase luni de închisoare, cu suspendarea executării, pentru conflict de interese, pentru că și-a angajat fiul la biroul său parlamentar, în perioada 2009-2012.[124][125][126][127] Ioan Botiș (PDL Bistrița-Năsăud), a demisionat în 20 aprilie 2011 din funcția de ministru al Muncii în contextul scandalului legat de angajarea soției sale în proiectul european "Șansa la demnitate".[40] Ion Dumitru (PSD Dâmbovița), condamnat definitiv în iunie 2013 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.[128][129] Ion Stan, condamnat definitiv în ianuarie 2016 la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.[130][131][132] Luminița Iordache (PSD Iași) - la 3 decembrie 2014 a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, pentru că, în perioada 2009 - 2012, și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. Decizia nu este definitivă.[133][134][135][136] Marian Ghiveciu (PSD Buzău) - la 12 mai 2015 a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din județul Buzău, el fiind găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă.[137][138][139][140] Mihai Radan (croați, Caraș-Severin) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[141][142] Mihail Boldea (PDL Galați), trimis în judecată în 2012 pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro.[143] Mugurel Surupăceanu (PSD Gorj), condamnat în 2013 la șapte ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă.[144] Neculai Rebenciuc (PNL Botoșani), trimis în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[145] Petru Movilă (PDL Iași), anchetat de DNA în 2012 pentru luare de mită și trafic de influență.[146] Sergiu Andon (PC, București), revocat din funcție în 2012 din motive de incompatibilitate.[147][148][149][150] Sorin Andi Pandele (PDL Argeș), condamnat definitiv în ianuarie 2014 la cinci ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție.[151][152] Stelică Iacob Strugaru (PDL Botoșani), trimis în judecată în 2013 pentru conflict de interese.[153] Ștefan Buciuta (minorități, Maramureș) - la 6 iunie 2014 a fost condamnat la un an de închisoare cu supendare pentru infracțiunea de conflict de interese.[154] Decizia nu este definitivă.[154] Virgil Pop (PNL Cluj), condamnat definitiv în 2012 la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență[155] Petru Călian, implicat în scandalul „Sexgate de Cluj” în anul 2010 [156] Adrian Gurzău, implicat în scandalul „Sexgate de Cluj” în anul 2010 [156] Brândușa Novac (PDL București), trimisă în judecată pentru conflict de interese, achitată în 2013.[157] Ioan Cindrea (PSD Sibiu) - la 15 septembrie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar.[158][159][160][161] mandatul 2012-2016 Attila Markó (UDMR Covasna) - la 26 noiembrie 2014 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile.[162][163][164] Marian Neacșu (PSD Ialomița), condamnat definitiv în februarie 2016 la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar.[165][166][167][168] Adrian Merka (slovaci - Bihor) - în ianuarie 2015 a fost an condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că și-a angajat părinții la biroul parlamentar. Decizia nu este definitivă.[169][170][171] Alin Augustin Florin Popoviciu (PDL Timiș), urmărit penal în 2014 sub acuzația de abuz în serviciu, conflict de interese și instigare la abuz în serviciu.[172] András-Levente Máté (UDMR Cluj) - la 10 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat soția la biroul său parlamentar.[173][174] Cătălin-Marian Rădulescu (PSD Argeș), trimis în judecată pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția.[175] Cornel-Mircea Sămărtinean (PDL Timiș), urmărit penal în 2014 sub acuzația de abuz în serviciu, conflict de interese și instigare la abuz în serviciu.[172] Dumitru-Verginel Gireadă (PNL Botoșani), condamnat în 2012 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.[176] Florin Aurelian Popescu (PMP Dâmbovița), urmărit penal de DNA în 2014 pentru infracțiunea de folosirea influenței.[177] George Becali (PNL București), condamnat definitiv în 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale.[178] Gheorghe Coman (PPDD Buzău) - la 28 aprilie 2014 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu executare pentru luare de mită.[179] Gheorghe Costin (PNL Bihor), trimis în judecată pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în declarații, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.[180] Gheorghe Nețoiu (PPDD Dolj), condamnat definitiv în 2014 la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.[181][182][183] Ghervazen Longher (Uniunea Polonezilor din România, Suceava), condamnat în 2014 la trei luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[184] Grigore Crăciunescu (PNL Iași), condamnat în 2014 la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[185][186][187] Hubert Petru Ștefan Thuma (PNL Ilfov), condamnat în 2014, la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție, decizia fiind definitivă.[188] Ioan Oltean, urmărit penal din 2013 pentru favorizarea infractorului.[189] Ion Diniță (PC Brașov), în octombrie 2014 era cercetat de procurorii DNA pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Județean Brașov ar fi fost prejudiciat, în urma plăților nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.[190] Károly Kerekes (UDMR Mureș), trimis în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[191] Mircea Drăghici (PSD Argeș), urmărit penal sub aspectul complicității la folosirea influenței sau autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (14 acte materiale).[192] Mircia Muntean (ARD Arad), condamnat definitiv în septembrie 2013 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux.[193] Nicolae Vasilescu (PSD Dolj), condamnat definitiv în 2013 la doi ani de închisoare cu executare pentru corupție.[194][195] Oana Niculescu-Mizil (PSD București), trimisă în judecată în 2013 pentru conflict de interese.[196][197] Ovidiu Silaghi (PNL Satu Mare), urmărit penal în 2013 pentru trafic de influență în formă continuată.[27] Relu Fenechiu (PNL Iași), condamnat definitiv în 2014 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.[15] Sebastian Ghiță (PSD Prahova), judecat de 12 ani și 5 luni într-un dosar în care a fost acuzat de fals și complicitate la înșelăciune, faptele s-au prescris în 2014.[198] În anul 2015 a fost trimis în judecată pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.[55] Sonia Maria Drăghici (PSD Bihor), trimisă în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[199] Ștefan-Bucur Stoica (PDL Dolj), declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2014, decizia instanței fiind definitivă.[87] Vasile Gliga (PSD Mureș) - la 30 iunie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat de conflict de interese, după ce și-a angajat soția la biroul său parlamentar, în perioada ianuarie 2009 - martie 2011.[200][201] Vlad-Alexandru Cosma (PSD Prahova), trimis în judecată în 2014 pentru trafic de influență.[202] Theodor Nicolescu (PNL Argeș), arestat în martie 2015 în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.[203] Ioan Adam (PSD Brașov), a fost arestat, pe 20 noiembrie 2014, printr-o decizie luată de instanța supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din Bacău.[204] Mircea Grosaru (italieni, Bistrița-Năsăud), acuzat în 2013 de ANI de conflict de interese.[205] Niculae Mircovici (bulgari, Timiș) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[206][207][205] Steluța Cătăniciu (PNL Cluj), acuzată în 2013 de ANI de conflict de interese.[208] Dorinel Ursărescu (PNL Neamț), urmărit penal în 2014 pentru implicare în afaceri cu motorină.[209] Mircea Roșca (USL Prahova), trimis în judecată în 2015 pentru trafic de influență.[210][211] Dănuț Culețu (ARD Constanța), trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe perioada în care a fost prefect al județului Constanța și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar Constanța.[212][213] Ion Ochi (PSD Brașov), trimis în judecată în iunie 2015.[214][215][216] Președinți de consilii județene Constantin Conțac (PSD Botoșani), condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru efectuarea unor operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații.[217] mandatul 2004-2008 Marian Oprișan (PSD Vrancea), trimis în judecată în 2006 pentru corupție, fiind învinuit de abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals și uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.[218] mandatul 2008-2012 Constantin Nicolescu (PSD Argeș) - la 5 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șapte ani și opt luni de închisoare în dosarul în care a fost acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.[219][220][221] Liviu Rusu (PDL Bistrița-Năsăud), cercetat de DNA într-un dosar de corupție [222] mandatul 2012-2016 Aristotel Căncescu (USL Brașov), găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate (ANI).[43] Ulterior a obținut anularea deciziei de incompatibilitate.[43] Florin Țurcanu (PNL Botoșani), condamnat definitiv în decembrie 2014 la o pedeapsă de șase luni de închisoare cu suspendare pentru fals și uz de fals.[223][224] Mircea Cosma (PSD Prahova), trimis în judecată pentru luare de mită și abuz în serviciu.[225] Ioan Cindrea (PSD Sibiu) - la 15 septembrie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar.[158] Vicepreședinți de consilii județene Marius Oprescu, vicepreședintele Consiliului Județean Olt, acuzat de ucidere din culpă, cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals privind identitatea și refuzul, împotrivirea ori sustragerea de la recoltarea probelor biologice sau stabilirea alcoolemiei).[226] Radu Bica (Cluj), condamnat definitiv în octombrie 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[227][228][229] Prefecți Emanoil Bocăneanu (Galați), condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu (iunie 2016).[230] Alexandru Simionovici (Botoșani), condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă (martie 2002).[90] Dan Ilie Morega (Gorj), condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trei infracțiuni de folosire a influenței ori autorității de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de foloase necuvenite și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obținerii unui avantaj patrimonial pentru altul.[119] Marinică Cazacu (Ialomița) - la 19 decembrie 2014 a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare într-un dosar privind retrocedări ilegale. Decizia nu este definitivă.[231][232][233] Dănuț Culețu (Constanța), trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe perioada în care a fost prefect al județului Constanța și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar Constanța.[212] Teodor Nițulescu (Teleorman), acuzat de ANI de conflict de interese și fapte de corupție.[234] Radu Prisăcaru (Iași), fost condamnat la 12 iunie 2014, la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită.[235] subprefecți Sergiu Marian, fostul subprefect al județului Vaslui, condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, fals și luare de mită, infracțiuni ce au stat la baza unor retrocedări ilegale în județul Vaslui.[236] Aurica Luchiniuc, fostul subprefect al județului Galați, condamnată definitiv în octombrie 2016 la trei ani de închisoare cu executare pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune în contracte.[237] Primari Gheorghe Falcă, Arad — judecat pentru luare de mită și abuz în serviciu, a fost achitat în acest dosar, decizia instanței nefiind definitivă.[238] Dumitru Sechelariu, Bacău — cercetat pentru cumpărarea de influență, după ce a încercat să mituiască niște procurori care urmau să se pronunțe într-un dosar în care era cercetat.[239][240] Romeo Stavarache, Bacău — trimis în judecată pentru tentativă la abuz în serviciu, într-un dosar legat de repartizarea unei locuințe către un subaltern.[241] Cătălin Cherecheș, Baia Mare — cercetat de DNA pentru luare de mită și trafic de influență.[242] Cristian Anghel, Baia Mare — condamnat definitiv la doi ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.[243] Constantin Boșcodeală, Buzău — condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu, după ce a finanțat de la bugetul local clubul FC Gloria Buzău, banii ajungând la diferiți agenți economici aflați în relații cu clubul.[244][245] Sorin Apostu, Cluj, condamnat definitiv în iulie 2014 la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită.[246] Antonie Solomon, Craiova - la 20 septembrie 2013 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[65][66] Mircia Muntean, Deva — condamnat definitiv în septembrie 2013 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux.[193] Ovidiu Hada, hunedoara, condamnat în mai 2015 condamnat definitiv în decembrie 2013 la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.[247] Nicolae Matei, Năvodari — condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru dare de mită, decizia nefiind irevocabilă.[248] Tudorel Calapod, Năvodari — condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, după ce a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual.[249] Grigore Crăciunescu, Pașcani — condamnat în 2014 la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[185] Gheorghe Ștefan, Piatra Neamț — acuzat că ar fi influențat, în perioada 2010-2012, repartizarea prioritară de la Consiliul Județean (CJ) Neamț a unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) către trei comune în care licitațiile fuseseră câștigate de o firmă pe care el o controla prin interpuși.[250] Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea — condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[251] Florentin Pandele, Voluntari — trimis în judecată pentru că ar fi emis ilegal o autorizație de construire a unui complex rezidențial, a fost achitat în acest dosar.[252] Cristian Poteraș, Sectorul 6, București — judecat pentru abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, a fost achitat în acest dosar, decizia nefiind definitivă.[253] Gheorghe Hânsă, primarul orașului Cernavodă, condamnat definitiv pe 29 martie 2016 la 3 ani și 8 luni închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată.[254][255][256] Dorin Florea, Târgu-Mureș, a fost trimis în judecată la 16 septembrie 2016 pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Alături de ei, procurorii DNA au trimis în judecată pe secretarul municipiului, Maria Cioban, pentru participarea la abuz de serviciu.[257] Radu Căpîlnașiu, Zalău — declarat incompatibil de ANI pe motiv că a deținut, în paralel cu funcția de primar, și calitatea de reprezentant al municipiului în AGA la două societăți aflate în subordinea Consiliului Local Zalău.[258] Bacinschi Decebal-Gabriel, Focșani - trimis în judecată pentru că ar fi atribuit direct un contract la o firmă ”agreată”, achitând un serviciu la preț supraevaluat, pe perioada când era în funcția de edil al județului Vrancea. Fapta se încadrează la abuz în serviciu iar procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile.[259] Gheorghe Anghel, Caracal - judecat pentru prejudicirea bugetului local cu peste 5 milioane lei, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. El a fost judecat și pentru finanțarea ilegală a echipei de fotbal, a primit o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.[260] Constantin Hogea, Tulcea - trimis în judecată de DNA sub acuzația de abuz în serviciu, la 16 octombrie 2017. În timpul exercitării funcției de primar ar fi trecut o suprafață de teren din domeniul public în cel privat prin încălcarea normelor în vigoare.[261] Viceprimari Raul Petrescu, viceprimar al Ploieștiului, condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni de corupție (octombrie 2015).[262] Primari de comune Samoila Ion (Gruiu Ilfov)- Declarat incomaptibil de Agentia Nationala de Integritate in 2012 pentru 80.000 euro nejustificati. Inca primar dupa 4 ani, justitia nu intervine. Dumitru-Verginel Gireadă (Mihai Eminescu, județul Botoșani), condamnat definitiv în aprilie 2012 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.[176][263] Mihai Radan (Carașova, județul Caraș-Severin) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[141][142][264] Florin Mitroi (Valu lui Traian), trimiterea în judecată în 2015 pentru abuz în serviciu.[213][212] Sterian Gherghișan, Văcăreni, Tulcea, condamnat în mai 2013 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni de corupție.[265] Adrian Mladin (Jilava), condamnat definitiv în iulie 2016 la cinci ani și zece luni de închisoare pentru că ar fi primit bani în cazul parcelării unor terenuri.[266] Adrian Stan (Techirghiol), condamnat definitiv în mai 2016 la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare.[267] Barbu Calotă (Scăești, Dolj), condamnat definitiv în martie 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru ilegalitățile pe care le-ar fi comis în mandatul 2004-2008.[268] Nicolae Anghel (Castelu, Constanța), condamnat definitiv în noiembrie 2015 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru abuz și neglijență în serviciu.[269][270] Dumitru Dedu (Mircea Vodă, Constanța), condamnat definitiv în noiembrie 2013 la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.[271][272] Gheorghe Chirciu (Oltina, Constanța), condamnat definitiv în 2013 la două luni de închisoare cu suspendare pentru uz de armă letală fără drept și braconaj cinegetic.[273][274] Dumitru Corjuc (Ipotești), condamnat definitiv în aprilie 2014 la patru luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.[275][276] Gheorghe Cuc (Săcuieu, Cluj), condamnat definitiv în februarie 2015 la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni privind circulația pe drumurile publice.[277][278] Iacov Bărceanu (Schela, Galați), condamnat definitiv în decembrie 2013 la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru înșelăciune.[279][280][281] Ioan Borduz (Fârliug, Caraș-Severin), condamnat definitiv în martie 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri.[282][283][284][285][286] Cornel Andrei (Cârna, Dolj), condamnat definitiv în martie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care a fost acuzat că a încheiat o serie de contracte păguboase pentru bugetul comunei.[287] Toma Cîrnaț (Mihalț, Alba), condamnat definitiv în octombrie 2012 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fraudă din fonduri europene.[288][289] Grigore Lefter (Oșești, Vaslui), condamnat definitiv în 2016 la un an de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și instigare la fals material in înscrisuri oficiale.[290][291] Neculai Lupu (Fruntișeni, Vaslui), condamnat definitiv în 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și conflict de interese.[291][292] Emilian Mărcușanu (Olteni, Teleorman), condamnat definitiv în noiembrie 2013 la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.[293][294] Ion Murguleț (Cungrea, Olt), condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și efectuarea de operațiuni de comerț incompatibile cu funcția.[295] Ion Năftănăilă (Albeștii de Muscel), condamnat definitiv în decembrie 2014 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție privind destinația unor fonduri europene.[296][297] Neculai Ionescu (Homocea, Vrancea), condamnat definitiv în decembrie 2015 la zece luni de închisoare pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.[298][299][300] Dragoș Vlădulescu (Dragomirești, Dâmbovița), condamnat definitiv în octombrie 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru incompatibilitate.[301][302] - vezi Discuție:Comuna Dragomirești, Dâmbovița Dumitru Giurescu (Crângurile, Dâmbovița) [303] Vasile Moșoiu (Drăguțești, Gorj), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.[304][305] Ioan Boer (Ip, Sălaj), condamnat în iunie 2015 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.[306][307] Gheorghe Stancu (Bascov, Argeș) [308] Vasile Vieru (PSD) și Ioan Duca (PDL) (Puieni, Vaslui) [309] Ionel Gălățanu (Odobești, Bacău) [310] Ion Ioniță (Agigea, Constanța) [311] Valentin Laurențiu Condu (Dobroești, Ilfov) [312] Niculae Florin (Vidra, Ilfov) [313] Teodor Bucur (Cojocna, Cluj) [314] Jors Ioan (Bahnea, Târgu Mureș) [315] Valeriu Roman (Valea Seacă, Iași) [316][317] Cristinel Bostan (Sascut, Bacău) [318] Ion Toader (Cetățeni, Argeș) [319][320] Viorel Chiriță (I.C. Brătianu, Tulcea) [321] Valentin Mitrică (Giurgița, Dolj) [322] Ion Stănescu (Sutești, Vâlcea) [323] Ion Petre Costache (Bănești) [324] Constantin Foltea (Dulcești, Neamț) [325] Ioan Morar (Rîșca, Cluj) [326] Ivan Jinaru (Vaideeni, Vâlcea) [327] Apostol Mușat (Snagov, Ilfov) [328] Daniel Maricuța, edilul demisionar al comunei Șelimbăr, cercetat într-un dosar cu peste 100 de milioane de euro prejudiciu, îi amenință pe polițiști că se va plânge șefului IPJ și că le-ar putea înscena o posibilă dare de mită (martie 2016).[329][330] Florin Moț, fostul primar al comunei arădene Zărand, condamnat în octombrie 2016 la doi ani și două luni cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, într-un dosar în care a fost acuzat de austriecii de la Bardeau Holding. Aceștia i-au plătit lu Moț aproape două milioane de euro pentru câteva sute de hectare de teren, în schimbul banilor primind titluri false.[331] Ioan Fărcălău, fostul primar al comunei Peciu Nou, cercetat de către DNA pentru luare de mită.[332] Viceprimari Rozália Biró, Oradea — acuzată de abuz în serviciu și conflict de interese de către Inspectorii Agenției Naționale de Integritate.[333] Consilieri județeni Alin Simota, milionarul supranumit „baronul Văii Jiului”, fost membru în consiliul județean Hunedoara, condamnat în 2016 doi ani de închisoare primită într-un dosar de conflict de interese.[334][335][336][337][338][339] Sabin Ilieși, consilier județean atât din partea PNL, cât și a PDL în Bistrița-Năsăud, condamnat definitiv în iunie 2014 la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru corupție.[340] Consilieri locali Paul Rusu, fost consilier local în Suceava - la 19 iunie 2014 a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru tentativa de mituire a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.[341] Octavian Grecu a primit 2 ani cu suspendare pentru complicitate la luare de mită în anul 2007.[342] Consilieri ministeriali Melania Vergu, care a deținut funcția de consilier personal al fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, a fost condamnată definitiv în septembrie 2016 la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar în care a fost trimisă în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene.[343] Secretari de partide Vasile Fernea, secretarul PSD Satu Mare, condamnat în octombrie 2009 la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție.[344] Prim-secretari de partid Ioachim Moga, fostul prim-secretar al Comitetului Județean al PCR Cluj, condamnat definitv în aprilie 2006 la opt ani de închisoare cu executare în dosarul Revoluției de la Cluj.[345]

+1 (5 voturi)
Stanila Ion
24.04.2018, 12:41:47

Mai si gresesti, nu tot ce insiri este real si sigur mai exista destule fapte uitate.. Cel putin in cazul lui T. Basescu mirosi a antipatie, ca sa nu spun reavointa. Iti inchipui ca A. Nastase il ierta daca avea vre-o implicare in cazul flotei? Cu Nana cazul s-a dezumflat cand la cercetari s-au descoperit matrapazlacurile facute, anterior cumpararii, de primarii PSD-isti. "Casa"din Mihaileanu este ca in bancul de la radio Erevan, ala cu masina Volga care era bicicleta si nu s-a primit ci a fost furata, adica un apartament...

0 (2 voturi)
Feraru Damian
23.04.2018, 22:34:41

Mizerii de oameni ne conduc Si noi stam si citim

+3 (3 voturi)
Feraru Damian
23.04.2018, 22:35:36

Tara asta este MEDIEVALA ca si ceilalti din ESTUL EUROPEI

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările