Politică

articolul anterior articolul urmator

O lege pentru toate cuplurile

100
24 Aug 2017 11:03:01
Vlad Viski

Adoptarea unei legi care să reglementeze parteneriatul civil este atât o obligaţie a statului român, prin prisma deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi o necesitate pentru sute de mii de cupluri heterosexuale şi homosexuale care astăzi se găsesc neprotejate.

Mai mult, prin prisma drepturilor LGBT, adoptarea unei astfel de legislaţii ar reprezenta un semnal mai hotărât că minorităţile sexuale şi de gen sunt respectate în societate. Şi noi, persoanele LGBT, plătim taxe, trăim alături de ceilalţi cetăţeni, merităm să fim trataţi egal în faţa legii.

Întreaga dezbatere privind modificarea Constituţiei pentru a restrânge definiţia familiei a adus cu sine şi o discuţie mai largă despre rolul minorităţilor sexuale şi de gen în societate. Astfel, în decursul unui an, opinia publică a evoluat cu privire la parteneriatul civile. Un studiu recent al Pew Research Center ne arată că şi opinia românilor cu privire la legalizarea căsătoriilor gay a evoluat, iar astăzi 28% dintre români şi o treime din tineri sprijină legalizarea căsătoriilor gay. Logic, ne putem aştepta ca procentul favorabil legalizării parteneriatelor civile să fie mai mare.

Atât Coaliţia pentru Familie, cât şi grupurile asociate acesteia nu luptă doar pentru modificarea Constituţiei, ci au o agendă politică mai largă, care presupune respingerea totală a parteneriatelor civile, restricţionarea avortului, interzicerea pornografiei, intervenţia brutală a religiei în sfera laicului.

Scurt istoric

Istoria parteneriatului civil în România începe în anul 2008, când senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a anunţat public că va depune un proiect legislativ care să recunoască toate cuplurile din România. Din motive procedurale, în an de alegeri, respectivul proiect legislativ nu a mai fost depus la Parlament. În anul 2009 este adoptat în legislativ un nou Cod Civil (intrat în vigoare în 2011) care interzice expres atât căsătoriile gay, cât şi parteneriatele civile. Tot în anul 2011, deputatul PDL Viorel Arion anunţă intenţia de a iniţia un proiect legislativ care să protejeze cuplurile necăsătorite. La vremea respectivă ideea a stârnit valuri, presa întrebându-se dacă în acest nou cadru legal propus s-ar încadra şi cuplurile gay. Emil Boc, la vremea respectivă premier, a ieşit public împotriva unei astfel de legi, ceea ce a dus la retragerea propunerii.

În acest moment, proiectul legislativ [al parteneriatului civil] se află la comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care trebuie să întocmească un raport de avizare sau de respingere.

În anul 2013 începe cea mai recentă aventură a parteneriatului civil. Proaspăt ales în Parlament, deputatul Remus Cernea, având o istorie de apărare a minorităţilor şi de activism civic, depune pentru prima dată un proiect legislativ care să legalizeze parteneriatele civile. Proiectul primeşte avize negative din partea tuturor comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, iar plenul îl respinge cu o majoritate covârşitoare de voturi.

A doua încercare a lui Remus Cernea, din 2015, are un traseu similar prin Parlament, cu observaţia că pentru prima oară proiectul legislativ pentru reglementarea parteneriatelor civile primeşte avize pozitive în două comisii de specialitate, la Senat în comisia pentru drepturile omului şi la Camera Deputaţilor în comisia de muncă. Atât în 2013, cât şi în 2015, depune memorii în legislativ o necunoscută (la vremea respectivă) „Coaliţie pentru Familie şi Constituţie“. Putem doar specula că respectiva entitate este nepoata Coaliţiei pentru Familie de astăzi.

În anul 2016, înainte de a părăsi Parlamentul, deputatul Remus Cernea depune din nou proiectul legislativ privind parteneriatul civil, proiect care este respins de Senat cu câteva zile înainte de adoptarea tacită, care trece cu avize pozitive din partea a două comisii de specialitate din Camera Deputaţilor (cameră decizională), anume comisia pentru egalitate de şanse şi comisia pentru drepturile omului. În acest moment proiectul legislativ se află la comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care trebuie să întocmească un raport de avizare sau de respingere.

Actualul proiect legislativ aflat în Parlament este fără îndoială perfectibil. Multe din drepturile menţionate în proiect nu sunt coroborate cu noul Cod Civil, lucru care ar face o eventuală lege imposibil de aplicat. Mai mult, există o serie de neclarităţi în lege care ar putea fi atacabile la Curtea Constituţională. Prin urmare, Asociaţia MozaiQ, organizaţie comunitară a persoanelor LGBT, propune o serie de amendamente la actuala formă a proiectului legislativ. Propunerile MozaiQ se găsesc aici, însă ele nu sunt definitive pentru că în paralel organizaţia a pornit şi o campanie naţională de consultare cu privire la modificările care se impun. Varianta propusă de MozaiQ este o variantă în lucru, care va suferi modificări în urma unor forumuri publice la Cluj (a avut deja loc o astfel de consultare pe 9 august), Iaşi şi Bucureşti. Mai mult, fiecare cetăţean poate depune aici propriile observaţii pe marginea versiunii MozaiQ a legii parteneriatului civil.

[Propunem] o lege flexibilă, clară şi simplă, care să aibă un număr redus de derogări sau excepţii de la dreptul general.

Propuneri de amendamente

Discuţia cu privire la parteneriatul civil trebuie să pornească, în primul rând, de la realitatea că vorbim despre un contract între doi oameni, contract care nu poate să schimbe, conform legislaţiei româneşti, starea civilă a acestor cetăţeni. Aşadar, cei care se îngrijorează că parteneriatul civil ar putea deveni o variantă alternativă căsătoriei se pot linişti. În fapt, grupurile care se opun legalizării parteneriatului civil folosesc instrumente retorice după care se ascund intenţiile lor reale, anume menţinerea status quo-ului prin care cuplurile necăsătorite sunt lipsite de orice fel de drept civil din partea statului. Atât Coaliţia pentru Familie, cât şi grupurile asociate acesteia nu luptă doar pentru modificarea Constituţiei, ci au o agendă politică mai largă, care presupune respingerea totală a parteneriatelor civile, restricţionarea avortului, interzicerea pornografiei, intervenţia brutală a religiei în sfera laicului.

Revenind la propunerea MozaiQ privind parteneriatul civil, aceasta are ca obiective o lege flexibilă, clară şi simplă, care să aibă un număr redus de derogări sau excepţii de la dreptul general. MozaiQ a eliminat acele puncte ale propunerii legislative aflate în Parlament care îngreunau lectura şi care nu aveau neapărat un scop practic, cum ar fi definirea termenilor, posibilitatea partenerilor de a prelua numele celuilalt (prin prisma faptului că nu vorbim de schimbarea stării civile, iar schimbarea de nume ar presupune parcurgerea unui traseu administrativ anevoios), suprapunerile peste reglementările deja existente în dreptul civil, reducerea numărului de documente necesare pentru încheierea contractului, aplicarea procedurii de publicitate înainte de recunoaşterea oficială a parteneriatului civil, iar dispoziţiile privind dreptul la întreţinere după încheierea parteneriatului civil au fost modificate în termene mai rezonabile.

(...) grupurile care se opun legalizării parteneriatului civil folosesc instrumente retorice după care se ascund intenţiile lor reale, anume menţinerea status quo-ului prin care cuplurile necăsătorite sunt lipsite de orice fel de drept civil din partea statului.

În cazul propunerii MozaiQ, parteneriatul civil poate fi încheiat doar între adulţi peste 18 ani, care nu se află într-un alt parteneriat civil, care nu sunt căsătoriţi, care semnează o declaraţie pe proprie răspundere cum că locuiesc împreună, iar esenţa sa juridică izvorăşte din articolul 26 din Constituţie, care se referă la viaţa privată şi de familie, obligatorii a fi protejate în afara regimului căsătoriei. Acest parteneriat se încheie în faţa notarului public, costurile sunt standardizate, iar fiecare dintre aceste contracte intră automat într-un registru naţional prin care se poate verifica dacă unul din parteneri este sau nu parte a unui alt parteneriat civil. Cel puţin unul dintre parteneri trebuie să fie cetăţean român, iar contractul între cei doi poate fi încheiat inclusiv la consulatele şi ambasadele României. Partenerul care nu este cetăţean român beneficiază, automat, de prevederile legii cetăţeniei. Timpul până la intrarea în vigoare a parteneriatului a fost redus în varianta MozaiQ.

Privind obligaţiile de întreţinere a partenerilor, precum şi regimul bunurilor comune, amendamentele MozaiQ permit, pe lângă prevederile standard, acte adiacente contractului care să reglementeze, de comun acord, felul în care cei doi parteneri înţeleg să-şi aranjeze convieţuirea. Privind bunurile comune, un aspect încă dezbătut şi care nu e definitivat se referă la bunurile comune dobândite în timpul parteneriatului civil. Astfel, e de văzut dacă regula ca ambii parteneri să fi contribuit la obţinerea respectivelor bunuri protejează suficient, în condiţiile în care uneori e dificil de demonstrat fără tăgadă contribuţia, materială sau imaterială, la obţinerea unui bun.

Protecţia cuplurilor necăsătorite este o obligaţie a statului român, iar modul cel mai bun de a atinge acest deziderat este un proces transparent, democratic, la care să contribuie toţi cetăţenii.

Regimul moştenirii în propunerea MozaiQ se bazează pe principiul de legat universal. Un astfel de legat (universal sau cu titlu universal) ar oferi aceleaşi avantaje partenerului supravieţuitor, în faţa oricărei alte clase de moştenitori şi ar avea, prin natura legatelor universale, vocaţie la întreaga moştenire a partenerului defunct. Mai mult, partenerul supravieţuitor primeşte drept de abitaţie în căminul comun al cuplului. Referitor la dreptul de a lua decizii în numele partenerului/partenerei în chestiuni medicale, MozaiQ înlocuieşte termenul de „aparţinător“, care nu există în legea drepturilor pacientului, cu cel de „reprezentant legal“, cu drepturile aferente. În final, MozaiQ amendează actualul proiect legislativ introducând modificări la legile aferente statutului de asigurat, venitului minim garantat, violenţei în familie, Codului Muncii (privind drepturile salariale în caz de deces).

Concluzii

Actuala formă a proiectului legislativ privind parteneriatul civil, aflată în comisia juridică a Camerei Deputaţilor poate fi îmbunătăţită, cum am spus, pentru a oferi cuplurilor gay şi heterosexuale un cadru flexibil şi aplicabil, prin care acestea să beneficieze de anumite drepturi absolut necesare. Protecţia cuplurilor necăsătorite este o obligaţie a statului român, iar modul cel mai bun de a atinge acest deziderat este un proces transparent, democratic, la care să contribuie toţi cetăţenii. De prea mult timp comunitatea LGBT aşteaptă un semnal din partea statului cu privire la protecţia vieţii private şi de familie. Fără aceste lucruri nu avem cum să avansăm noi, ca societate, pe un traseu firesc, european, emancipator pentru toţi cetăţenii, independent de diferenţele dintre noi, diferenţe pe care ar trebui să le sărbătorim şi să le preţuim ca aducătoare de plus valoare lumii în care trăim.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

piati
24.08.2017, 11:12:15

Comentariu considerat abuziv.

grongobar
24.08.2017, 11:27:35

Voi "persoanele LGBT" reprezentati sub 1% din populatie.Nimeni nu are treaba cu voi,nu va face vreun rau.Voi va faceti singuri devenind agasanti precum sectantii care iti bat la usa si te opresc pe strada."Coalitia pentru familie" e o alta aberatie nascuta parca din povestea lui Creanga cu drobul de sare.Povestea se numeste "Prostia omeneasca".Cei 28% care ar fi de acord cu legalizarea casatoriilor gay sunt la fel de relevanti ca si cele 3 milioane de semnaturi stranse duminica dupa slujba.In alta ordine de idei e ciudat ca "...28% dintre romani si o treime din tineri sprijina..." 28% e foarte aproape de o treime...Eu ma gandeam ca va trageti seva de la tineretul ultraliberal nu de la babele conservatoare,ori daca doar 1/3 din tineri va sprijina rezulta ca restul de 2/3 sunt de 50 de ani si peste,iar asta e atat de fals ca se vede din avion.E clar cum va faceti sondajele.

0 (16 voturi)
Radu Mircea
24.08.2017, 12:15:15

# grongobar De ce nu sunt TOTI oamenii egali ??? De ce unii sunt considerati de categoria a doua ??? De ce va temeti sa le acordati drepturile pe care voi le aveti prin nastere ??? Parca se intrezareste in demersurile CpF umbra rosie a Kremlinului . Exista o alegere intre occidentul '' decadent '' care ne obliga sa intram in rindul lumii si Maica Rusie care ne trage inapoi la traditii , la lumea de ieri , la familia cu tata betiv si agresiv cum sta bine crestin ortodoxului .

-8 (24 voturi)
piati
24.08.2017, 12:18:49

Comentariu considerat abuziv.

piati
24.08.2017, 11:48:48

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (100)