Pacea USL, liniştea baronilor locali

Vicepremierii Liviu Dragnea şi Daniel Chiţoiu veghează la bunăstarea liderilor USL de oriunde

Spre finalul anului trecut, adevăraţii lideri ai PSD, baronii locali, fie ei mai mari sau mai mici, priveau insistent sondajele de opinie şi vedeau cum încrederea în premierul Victor Ponta creştea pe zi ce trece, ca un aluat bine frământat.

Apoi, au coborât privirea, puţin, încă puţin, dar abia l-au zărit pe Crin Antonescu. Atunci, într-un glas, au dat fuga la centru, la Bucureşti, să-i spună premierului că Palatul Victoria este prea mic, că i-ar sta mult mai bine pe deal, la Cotroceni. La fiecare discuţie, dar la absolut fiecare discuţie, toată cremă social-democrată repeta obsesiv, într-o teroare difuză, următorul refren: “Domnu' Ponta, nu-i păcat să ratăm această şansă? PSD este, totuşi, cel mai mare partid al ţării şi n-a mai dat un preşedinte de la Iliescu. Noi ce avem, suntem blestemaţi? “. Aceste fraze, rostite într-o expemplară limbă de partid, soră dreaptă cu limba de lemn, au fost traduse în limbaj sofisticat astfel: “Premierul este împins (forţat) de propriul partid să candideze la preşedinţie“. Cu fiecare ocazie, Victor Ponta le zâmbea aprobator colegilor, dar transpira când îşi amintea brusc că, în certificatul de naştere al USL, funcţia de preşedinte a fost botezată Crin Antonescu. Fratele său mai mic, dar cu puteri egale.

În exact aceeaşi perioadă a anului trecut, baronii PNL se uitau în sondaje şi nu-l mai vedeau pe Crin Antonescu. Dar nu s-au speriat că preşedintele lor poate rămâne numai al lor. Spre deosebire de PSD, liberalii au mai puţini baroni locali, dar compensează riguros prin numărul de miniştri lacomi de putere. De exemplu,  Daniel Chiţoiu şi Radu Stroe sunt două personaje pentru care liberalismul se confundă numai şi numai cu fotoliul de minsitru. Cei doi, susţinuţi de alţi baronei  conectaţi  exclusiv la găleata de bani bugetari, nu i-au repetat obsesiv lui Crin Antonescu că el trebuie să fie primul preşedinte dat de PNL. “Mult mai important este să ne menţinem la putere“, i-au transmis aceştia, printre dinţi. Iar Antonescu, pentru că este trup din trupul liberalilor, dar sânge din sângele Puterii, şi-a netezit desculţ cărarea spre Cotroceni, având grijă să nu-i lase fără ministere pe amicii din partid.

Într-o banală zi de duminică, PSD şi PNL s-au întâlnit pe fugă şi au decretat scurt: Crin Antonescu-preşedinte, Victor Ponta-premier. Între aceste două nume au inserat discret un referendum pentru revizuirea Constituţiei, în urma căruia se va stipula clar că preşedintele ţării va fi ales pentru o perioadă de patru ani, nu va avea nicio putere, dar se va putea odihni în linişte la Cotroceni.

Imediat după şedinţă, Victor Ponta le-a transmis baronilor următorul mesaj: “Dragi tovarăşi, astăzi l-am desemnat pe Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte-spectator sau, la alegere, preşedinte-paiaţă. Aveţi dreptate să vă deranjeze faptul că Ion Iliescu va rămâne ultimul preşedinte dat de PSD, drept pentru care m-am gândit la o compensaţie morală: bani nelimitaţi din bugetul domnului Dragnea până la alegerile din 2020, pentru că cele din 2016 vor fi doar o formalitate“.

Aceeaşi decizie a fost anunţată rapid şi de Crin Antonescu: “Dragi prieteni, am reuşit să trecem cu bine peste tensiunile din ultima perioadă. După cum poate deja ştiţi, am fost confirmat de USL pentru funcţia de preşedinte, iar dvs puteţi sta liniştiţi la guvernare până în 2016, timp suficient să căutaţi formarea unei noi alianţe. Iată, dorinţele noastre comune au fost îndeplinite“.