Pandemia nu poate fi un motiv pentru încălcarea Constituţiei şi a regulilor statului de drept

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Iarăşi scandal în  scena politică pe tema regulilor ce trebuie respectate într-un stat de drept. Un stat democratic se bazează pe separaţia puterilor în stat, pe principiul fundamental „Checks and balances”. Într-un stat democratic nu poţi face abstracţie de o putere a statului pe motiv că  „nu este bună”, deci nu ţinem cont de ea, dacă are legitimitatea legală dată de alegeri sau de instalarea în funcţie conform Constituţiei şi legilor ţării.

CCR a fost instalată conform legilor în vigoare, componenţa şi funcţionarea ei poate fi schimbată doar prim modificarea Constituţiei. Până atunci îi respectăm deciziile, fără argumente de tipul „este o anexă a PSD”. Păcatul primordial al politicii româneşti este că amestecă lupta electorală cu funcţionarea corectă şi legală a statului. Cu respectarea Constituţiei şi a principiilor statului de drept.

Nici nu aş avea încredere într-o democraţie cu toate puterile statului de aceeaşi culoare politică, pentru că n-ar mai funcţiona principiul „Checks and balances”. Argumentul că „noi suntem cei buni, iar ceilalţi sunt răi”, nu are ce căuta într-un stat de drept. Sigur că cei care emit astfel de argumente sunt subiectivi, se auto caracterizează că sunt „cei buni”. Şi Hitler, şi Stalin, şi Ceauşescu se considerau „cei buni”! O dovadă simplă a faptului că „puterea îţi ia minţile”, dacă nu eşti pregătit pentru ea.

Este corectă şi legală prelungirea stării de alertă, fără acordul parlamentului?

Starea de alertă şi prelungirea ei presupun restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, prevăzute în Constituţie. Am tot discutat şi citat articolele din Constituţie care decid această situaţie esenţială în funcţionarea unei democraţii:

ARTICOLUL 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

ARTICOLUL 115

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

„Numai prin lege”, şi nici prin  OUG-uri. Mai clar de atât nu ştiu cum trebuia spus. Dacă numai prin lege şi nici măcar prin OUG nu se poate, cum să se poată prin HG sau decizii ale CNSU, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă?

Am avut o bâlbâială la înlocuirea Stării de Urgenţă cu Starea de Alertă. CCR a decis că Starea de Alertă  poate fi instalată doar prin Lege, nu prin HG sau decizii ale CNSU, exact pentru motivul de mai sus: aduce restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ce pot fi decise doar de parlament. Faptul că actualul parlament este „bun sau rău” nu intră în discuţie, pentru că are în spate votul popular, iar poporul este  puterea supremă în stat.

Starea de Alertă s-a instalat, până la urmă,  prin legea 55/2020, care lege conţine o altă mare eroare: aprobă un HG. Ori aşa ceva nu intră în atribuţiile parlamentului. HG-urile sunt supuse doar controlului judecătoresc, prin Contencios Administrativ. Este şi motivul pentru care Avocatul Poporului a atacat la CCR legea 55/2020.

„Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, întrucât prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională”.

CCR a devansat judecarea acestei speţe de la 9 iulie la 25 iunie. Este posibil ca judecătorii CCR să dea dreptate Avocatului Poporului, şi atunci iar va fi caracterizată „o anexă a PSD”.

Prelungirea Stării de Alertă

S-a făcut tot prin HG, deşi presupune restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Mai mult, guvernul a „şuntat” aprobarea parlamentului pentru prelungirea Stării de Alertă, aprobare posibil şi ea neconstituţională, cum posibil vom vedea în decizia CCR. Istoria recentă n-a fost suficient de clară pentru guvern. Nu guvernul decide restrângerea de libertăţi şi drepturi fundamentale, indiferent de motivaţie. Putem să repetăm la infinit această prevedere a Constituţiei, confirmată şi de decizii ale CCR. Guvernul nu înţelege şi pace. Constituţia prevede Starea de Urgenţă şi de Asediu, pentru situaţii excepţionale. Nici Starea de Alertă, nici prelungirea ei nu sunt  prevăzute în Constituţie. Iar Legea 55/2020, care reglementează Starea de Alertă prevede, într-adevăr, posibilitatea prelungirii ei, dar nu fără aprobarea parlamentului, cum explică avocata Elenina Nicuţ: Starea de alertă este o stare excepţională.  Fiind stare excepţională, are o durată determinată.  La expirarea duratei, încetează de drept.  Prelungirea înseamnă o nouă instituire.  Deci se aplică regulile de la instituire ref la încuviinţare, nu trebuie să scrie negru pe alb.”

Concluzii

Nu te poţi juca cu drepturile şi libertăţile fundamentale, cum face guvernul Orban, doar pentru că ne ameninţă pandemia. Nu poţi conduce statul cu premisa că parlamentul şi CCR sunt „rele”, pentru că doar alegătorii la vot stabilesc acest lucru, nu alte puteri ale statului. Aşa funcţionează un stat de drept. Cine procedează  altfel, înseamnă că „puterea le-a luat minţile”! Consecinţa va fi o moţiune de cenzură şi un guvern Orban interimar până la viitoarele alegeri. În ce mod va conduce atunci tara, vom vedea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite