„Propunerile UDMR se axează, în principal, pe recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului” , a declarat deputatul UDMR Máté András Levente, vicepreşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.
Alături de o lege care să stabilească utilizarea unei limbi regionale, în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, maghiarii proiectează descentralizarea serviciilor publice şi desfinţarea instituţiei prefectului.
Cerinţele reprezentanţilor din Legislativ ai comunităţii maghiare nu se reduc doar la problemele specifice ale grupului etnic, ci îşi propun să reformeze şi instituţiile fundamentale.
UDMR susţine eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege, dar şi eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă. Instituţia prezidenţială este şi ea vizată printr-o prevedere care să permită preşedintelui să refuze persoane propuse pentru anumite funcţii de către autorităţile competente.
Grupul UDMR consideră că cea mai potrivită forma de guvernământ este republica parlamentară, iar alegerea preşedintelui ar trebui să fie transferată de la nivel naţional la cel parlamentar.
În legătură cu reprezentarea minorităţilor naţionale în conducerea instituţiilor statului, reprezentanţii maghiarilor sunt de părere că ar trebui să fie proporţională şi cer recunoaşterea acestui drept prin lege organică.
Tot prin lege, UDMR cere acordarea unui statut special anumitor zone tradiţionale.
Pentru a-şi susţine puctul de vedere, maghiarii invocă documente diplomatice, respective „Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale“ şi „Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare“. Ei cer introducerea obligaţiei autorităţilor de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţile naţionale înainte de a lua decizii care le privesc. În acest sens, UDMR specifică „abţinerea statului de a lua măsuri care modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale ar putea avea drept consecinţă pierderea drepturilor şi libertăţilor“.
Prima cerinţă de pe lista maghiarilor constă în eliminarea caracterului naţional al statului, definirea României ca stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, care are ca fundament solidaritatea cetăţenilor săi.
„În legătură cu anumite chestiuni, cum ar fi statul naţional unitar cunoaşteţi poziţia USL, ea nu s-a schimbat, nu se va schimba, dar asta nu înseamnă că nu tratăm cu respect şi cu toată consideraţia necesară absolut toate propunerile care se fac“, a spus Antonescu marţi.
Celelalte cerinţe vor fi analizate conform procedurii, în săptămânile următoare.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
1 Comentariu
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Limba oficiala a unei tari este stabilita prin constitutie. Acasa vorbeste fiecare ce vrea, dar in locurile, institutiile publice se vorbeste limba oficiala a tarii. In constitutia belgiei sunt stabilite 3 limbi oficiale : olandeza ( flamanda ), franceza ( valona ) si germana. Ce implica asta? Toate produsele de pe piata trebuie sa fie inscriptionate in limbile oficiale. Toti functionarii publici, oamenii politici sa vorbeasca limbile nationale. Ce ar fi la noi sa se accepte a doua limba oficiala cea maghiara si sa trebuiasca domnul Ponta sa se adreseze parlamentarilor sau ministrilor in ungureste. Dansul nici limba franceza nu o vorbea cand a dormit in gara la Paris si lucra la McDonald's, dapoi sa invete mahiara!!