Parlamentarului îi şade bine cu drumul

Drumul spre iad, pavat cu bune intenţii, conform zicalei, este în România şi asfaltat. În plus, are şi bifurcaţii multiple, în aproape toată infrastructura rutieră a ţării.

Pe întreg cuprinsul ei, se produc continuu evenimente cumplite, descrise de ministrul de Interne drept „un carnagiu”, ilustrat de media de 18 accidente grave pe zi înregistrate în ultimii trei ani. O frecvenţă care ne asigură un loc fruntaş în clasamentul european al tragediilor de pe şosele, cu 85 de decese la 1 milion de locuitori, dublu faţă de media europeană şi aproape de cinci ori mai mult decât rata consemnată în Suedia!

În faţa acestei triste realităţi, Guvernul a înăsprit, prin Ordonanţa de Urgenţă 1/2022, regimul aplicabil circulaţiei rutiere, sancţionând mai sever – între altele – şofatul agresiv, circulaţia nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgenţă a autostrăzilor, depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive. Dar nici parlamentarii nu s-au lăsat mai prejos, înaintând neobosiţi propuneri destinate împuţinării accidentelor rutiere. În atenţia deputaţilor şi a senatorilor se află, în diverse stadii de analiză şi dezbatere, mai multe proiecte privind circulaţia pe drumurile publice, unele mai cumpătate, altele… mai năstruşnice, dar toate, desigur, bine intenţionate.

Unul dintre ele pledează, de pildă, pentru introducerea cursurilor de conducere defensivă şi a cursurilor practice de prim ajutor în cadrul şcolilor de şoferi, apreciind că printre cauzele carnagiului de care vorbea ministrul Bode s-ar afla absenţa conduitei preventive în trafic şi a deprinderilor de gestionare optimă a situaţiilor de risc. Iniţiatorii admit că asta va atrage scumpirea tarifelor percepute doritorilor de permis pentru mânuirea volanului, însă se declară convinşi că miza finală – drumuri mai sigure în România – merită efortul financiar individual. Mai reticent, Guvernul a anunţat că nu susţine proiectul, argumentând că majoritatea elementelor de conducere defensivă se regăsesc deja în programele de şcolarizare, iar reglementarea acestui tip de cursuri s-a făcut printr-o lege abia promulgată.

Alţi aleşi propun ca autorităţile locale să asigure iluminarea suplimentară a trecerilor de pietoni nesemaforizate, iar grupurile de preşcolari şi de şcolari care se deplasează pe drumurile publice să aibă însoţitori adulţi în faţă şi în spate, purtând veste reflectorizante, indiferent de oră sau anotimp, pentru a fi vizibili de la o distanţă de minimum 100 de metri. La concurenţă, un alt proiect de lege – recent avizat favorabil de Guvern – cerea încă din 2019 ca administratorii drumurilor să amplaseze „sisteme de iluminat performante din punct de vedere energetic” la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, neîndeplinirea acestei obligaţii constituind contravenţie.

Privind lucrurile din altă perspectivă, un grup de parlamentari a cerut majorarea limitei maxime de viteză admise pentru drumurile expres, în vreme ce colegi din alt partid s-au gândit că ar trebui interzise maşinile cu volan pe dreapta, vinovate în 2018 de 102 accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 28 de persoane şi rănirea gravă a 106, iar în 2019 – de 90 de accidente, care au curmat vieţile a 35 de persoane şi au trimis 88 de oameni în spital. Senatorii au fost, se pare, mişcaţi de aceste cifre, astfel că iniţiativa a fost adoptată şi transmisă Camerei Deputaţilor.

Tot pentru prevenirea pierderii de vieţi omeneşti, dar nu brutal, prin acroşare, ci indirect, prin inspirarea de noxe, alţi aleşi au venit cu soluţia fluidizării traficului urban, prin acceptarea motocicletelor pe benzile special create pentru transportul în comun, susţinând că este mai sigur să ţii vehiculele cu două roţi în mişcare, decât să le obligi să tot pornească şi oprească. Acelaşi scop nobil, salvarea unor oameni, i-a determinat pe mai mulţi deputaţi să propună ca echipajele de Salvamont şi Salvaspeo să aibă drept la girofar şi sirenă („mijloace special de avertizare sonoră şi luminoasă”), ca să asigure promptitudinea intervenţiilor de urgenţă şi să evite riscul de „a intra în coliziune cu alţi participanţi la trafic” şi de a primi amenzi pentru depăşirea limitelor de viteză sau pentru slalomul printre maşini.

Împotmolite în procesul legislativ, alte iniţiative vizau suspendarea permisului pe timp de un an pentru conducerea de automobile, tractoare ori tramvaie sub influenţa băuturilor alcoolice, reglementarea conducerii trotinetelor electrice (dar şi a altor mijloace de transport moderne, precum hoverboard-uri, skateboard-uri, monocicluri, Segway, u-wheels), folosirea luminilor de întâlnire indiferent de tipul drumului, anularea permisului auto pentru şoferii depistaţi drogaţi la volan şi montarea sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi de constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice. N-au fost uitate nici obligarea poliţiştilor rutieri de a purta uniformă şi de a instala radare doar pe maşini inscripţionate vizibil (ca să nu mai existe „pânda”) sau instalarea sistemului AlcoolStop pe autovehicule, tractoare şi tramvaie, dispozitiv ce depistează alcoolul în respiraţia conducătorului şi nu permite pornirea motorului. Aceste proiecte din urmă au fost respinse de Guvern în şedinţa de săptămâna trecută. În schimb, Cabinetul Ciucă şi-a dat acordul (cu obiecţii) pentru constatarea contravenţiilor rutiere cu ajutorul camerelor de bord ale participanţilor la trafic, însoţite de o declaraţie pe proprie răspundere privind autenticitatea înregistrării. Trăgând linie, toate aceste iniţiative arată că parlamentarului îi şade bine cu drumul…