Participarea electorală bate participarea civică? Prognoze pentru duminică

La intrebarea de mai sus, CSCI şi Fundatia Multimedia au dat deja un răspuns anul trecut, într-un proiect de cercetare ambiţios, în care au evaluat nivelul culturii politice în România. Iar raspunsul este următorul – în România, avem doar participare electorală la un nivel rezonabil; participarea politică, civică sau comunitară sunt la cote extrem de mici.

Altfel spus, singurul mecanism eficient in ceea ce priveste participarea, in Romania, este mobilizarea oamenilor la vot. Implicarea oamenilor in partide, in ONG-uri sau in actiuni de voluntariat sta mult, mult mai prost. Spune asta ceva despre cat de eficient sunt organizate partidele sau despre cat de ineficienti sunt liderii societatii civile? Si una si alta, probabil. Apropo, cand vorbesc de participare civica nu includ doar activistii ONG, dar si campaniile media si actiunile ne-electorale ale partidelor, de exemplu. In acest context, in care Romania ramane inca doar o republica electorala, nu inca si una civica, la ce ne putem astepta duminica?

1.     La o participare in linia participarilor de pana acum la alegerile europene. In 2007 a fost de 29%, iar in 2009 a fost de 28%. Deci, probabil, undeva la 30% maxim. Nu e nici mult, nici putin, este perfect consonant cu ce s-a intamplat mereu. Nu inseamna vot de blam (nici in Europa nu inseamna blam), ci inseamna inca nivel de intelegere scazut cu privire la ce inseamna UE si la ce ne foloseste direct. Reamintesc pentru cei care vor sa traga concluzii ca, in 2009, dupa participarea mica din primavara, a urmat o participare de peste 50% in toamna, la prezidentiale. Asa va fi si acum. Deci, nu vom avea un soc al blamului, cum n-am avut nici in 2009, nici in 2007. Iar cei care se urca pe acest scor al absenteismului spunand ca ei l-au provocat prin campaniile proprii, se pacalesc singuri. Nivelul de prezenta nu va iesi aproape deloc din tendintele de pana acum...

2.     PSD este pe cale sa obtina cel mai bun scor din istoria sa, daca isi depaseste tinta propusa de 35%, si este destul de probabil sa o faca. Prognoza mea este ca va lua peste 40%, ceea ce n-a reusit nici un alt lider PSD pana acum (cu exceptia, notabila, a anului 1990, dar care trebuie comparata doar cu USL, nu cu PSD). A doua prognoza a Infopolitic e ca social-democratii romani vor obtine unul dintre cele mai mari scoruri ale social-democratilor europeni, probabil al doilea.

3.     Crin Antonescu si Klaus Iohannis se afla in fata primului vot pe care acest tandem il primeste din partea romanilor. Un tandem care a fost in voga in 2009, dar care, reincalzit, ar putea sa nu mai fie la fel de performant. De urmarit ce scor obtine Iohannis in Sibiu – daca ia mai putin la PNL decat lua ca lider al etnicilor germani, acest lucru este un semnal major pentru viitorul sau politic! Reamintesc ca, in Sibiu, domnul Iohannis a obtinut 78%, iar Forumul germanilor a luat 65%. Prognoza personala – liberalii vor obtine mult sub 20% la nivel national.

4.     Dreapta post-Basescu va fi impartita relativ echilibrat intre PDL si PMP. Sociologic, devine aproape imposibil de prezis cine va lua mai mult dintre cele doua, cata vreme sondajele facute pastreaza dimensiunea esantionului standard, deci si o marja de eroare de cateva procente. Banuiala personala este ca PDL nu va fi peste PMP sau, daca va fi, va fi cu foarte putin. Acest lucru o face, paradoxal, pe Elena Udrea drept principala performera a dreptei post-Basescu, pentru ca a luat un partid nou si a reusit cu el sa injumatateasca scorul PDL. Ce se va intampla dupa alegeri, asta e cu totul alta analiza.

5.     In afara de UDMR si de, probabil, Mircea Diaconu (remarcabil in campania sa independenta cu adevarat), nimeni altcineva din partidele mici nu va mai intra in Parlamentul European. FC-ul lui MRU, la fel ca PPDD si PRM, se zbat in zona de 3-4 procente. Daca ar reusi sa depaseasca, prin mobilizare, pragul de 5%, ar fi un lucru extrem de important pentru ei, pentru ca i-ar califica pentru finala din toamna, iar MRU si Dan Diaconescu ar putea conta in alegeri.

6.     O concluzie interesanta in context european – romanii nu mai voteaza extremisti. Nici unul dintre partidele cu iz extremist nu rezista la acest test electoral, ceea ce este cumva in contratimp cu ceea ce se intampla in Anglia, Franta sau alte tari occidentale. Pentru Romania, este un lucru bun, pentru ca parcurgem un context geopolitic foarte delicat.

CSCI va organiza duminica un sondaj in ziua votului (nu este un exit poll propriu-zis, ci un sondaj telefonic in ziua votului), si vom vedea, pe parcursul zilei, daca aceste prognoze se implinesc. Sunt convins ca, la fel ca in 2012, datele CSCI vor fi confirmate si de rezultatul final al votului. Dupa acest vot, reasezarea scenei politice va incepe foarte rapid si dramatic. In doar cateva zile vom vedea daca tandemul Antonescu-Iohannis rezista, daca Vasile Blaga rezista si el presiunilor dupa infrangere, daca demersurile presedintelui Basescu de unificare a dreptei vor fi concretizate, daca MRU se va asocia acestui nou front, daca dreapta va avea unul sau doi candidati la presedintie, daca USL mai are sanse de refacere, daca partidele vor fi sensibilizate de campania de boicot pe care unele voci din societatea civila o sustin, daca Ponta va candida la presedintie, daca, daca, daca...
 

Vara e lunga, si vom avea timp de analize. Pana atunci, avem in fata ziua de duminica – ziua in care Romania redevine o republica electorala.