Pentru cine a avut ochi să vadă, direcţia PSD a fost clară: antieuropenism şi protejarea infractorilor la adăpostul unui discurs autohtonist, specific PRM, cu „mândria de a fi român”. Am văzut în seara alegerilor ce mândri ne-au făcut în Europa de faptul că suntem români. Să fie la ei această mândrie!

Avalanşa de minciuni prăvălită asupra noastră de doi ani şi jumătate s-a înteţit în campania electorală, când premierul şi candidatul Ponta (deci, amândoi!) a vorbit de creştere economică în timp ce suntem în recesiune, când a vorbit de suplimentarea secţiilor de votare în diaspora când, de fapt, a fost reducere şi blocare provocată etc. Cu cifrele şi realităţile în faţă, minciuni turnate fără nicio reţienere.

Patrulaterul roşu s-a întors. La 25 de ani de la Revoluţie, asistăm la o a treia mobilizare pentru restauraţie. La Revoluţie, s-a schimbat regimul, dar a fost o restauraţie prin faptul că la putere au ajuns nu tinerii, ci „dejiştii” înlăturaţi de Ceauşescu pe motiv de colaborare cu Moscova. În 1992, vechii tovarăşi s-au întâlnit la guvernare sub siglele celor patru partide. Degeaba trăncăne Vadim Tudor că nu a fost niciodată la guvernare; a fost, a avut miniştri până în 1996, când a venit la putere CDR.

Acum, se pregăteşte o a treia restauraţie: acelaşi tip de discurs, minciună şi aroganţă senină, cu o Moscovă tot mai vindicativă în zonă. Să fie vreo datorie a candidatului patrulaterului roşu faţă de bunicul ilegalist, bun colaborator al lui Nicolschi, de care nu vrea să vorbească?

Ce umbre urâte au aceşti bunici! Priviţi spre nepoţii lor!