Politică

articolul anterior articolul urmator

Pe cine să credem: Consiliul Uniunii Europene sau pe domnul ministru Cîţu?

15
22 May 2020 09:20:02
Ştefan Vlaston

Au apărut Recomandările Consiliului Uniunii Europene privind Programul naţional de reformă al României pentru 2020. Constatările Consiliului nu „rimează” cu cele ale ministrului Cîţu, care vede pentru România „la vie en rose”. Nu o să reiau comentariile la opiniile dlui Cîţu din articole precedente care se pot rezuma la litera „V”, model al evoluţiei economiei româneşti pe viitor. Cititorii le pot compara cu Recomandările Consiliului.

Ce ne spune Consiliul în urmă cu  două zile  (aici)

La 26 februarie 2020, în Raportul de ţară privind România,  Comisia a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilităţile sunt legate de competitivitatea prin costuri şi de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste şi al unui mediu de afaceri imprevizibil.

La 11 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgenţă majoră în materie de sănătate publică pentru cetăţeni, societăţi şi economii. Pandemia exercită o presiune uriaşă asupra sistemelor naţionale de sănătate, perturbă lanţurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea pieţelor financiare, generează şocuri asupra cererii consumatorilor şi produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetăţenilor, veniturile acestora şi activitatea întreprinderilor. Ea a produs un şoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană,  spune  Raportul Consiliului.

Cum se spune în bancul cu Bulă: asta ne mai lipsea! Curios este faptul că autorităţile române nu comentează şi nu înţeleg ce spun organismele UE. O singură dată preşedintele a cerut „reevaluarea cheltuielilor bugetare pe 2020”, cerinţa rămasă fără răspuns din partea guvernului. Apoi, premierul împreună cu ministrul muncii, Violeta Alexandru, au propus un fel de şomaj tehnic şi pentru bugetari, ca tot stăteau acasă. Nimic! Ministrul de finanţe a refuzat categoric, spunând ca fiecare bugetar, din 1,3 milioane, este util la locul lui de muncă. Dl Cîţu s-a dovedit mai socialist decât Orlando Teodorovici, care spunea că 20% dintre bugetari taie frunze la câini şi statul se poate dispensa de ei. Nu şi dl Cîţu, reprezentatul economiei capitaliste în guvernul României.

Mai spune Raportul Consiliului:

„Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice ale României era deja în pericol înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19 ca urmare a deficitelor bugetare ridicate şi a creşterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populaţiei, în special a pensiilor. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15 % în septembrie 2019 şi, în temeiul unei legi privind pensiile adoptate în vara anului 2019, urmează să fie majorate cu 40 % în septembrie 2020”.

Ce spune dl Cîţu:

Bineînţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

Diferenţele dintre cele două abordări sunt ca de la cer la pământ.

Iată ce mai spune Raportul Consiliului, nu duşmanii României. N-am ajuns, sper, să considerăm UE duşman al României.

„Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condiţiile menţinerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al României va fi de -9,2 % din PIB în 2020 şi de -11,4 % din PIB în 2021. Comisia estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 46,2 % în 2020”.

Dl Cîţu:

„Economia va ieşi mult mai bine decât ne aşteptam din această criză. Ştiu că am spus că au scăzut încasările, dar acum companiile au revenit, plătesc la timp şi estimez că în aprilie vom încheia mai bine decât credeam”. „Încasările sunt „puţin” sub nivelul de anul trecut.”

Noi pe cine să credem? Iată dilema comunicării în spaţiul public, a „fake news-urilor”, a propagării pe reţelele de socializare a informaţiilor şi opiniilor unor specialist independenţi. Unde-i realitatea? În raportul Consiliului sau în vorbele lui Florin Cîţu?

În ultima şedinţă de guvern am văzut bani distribuiţi în dreapta şi în stânga. La companii mai mari sau mai mici, la 1,5 milioane de şomeri, la care se adaugă cei veniţi acasă din străinătate, la agricultori, pentru măşti de protecţie persoanelor defavorizate, tablete necesare elevilor şi câte şi mai câte. Foarte bine, dar de unde ia banii guvernul?

Ce mai  spune Raportul Consiliului:

„Reforma administraţiei publice stagnează. Nu s-a instituit un cadru eficient pentru planificarea strategică şi bugetară, ceea ce se reflectă negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a ţării, asupra stabilirii priorităţilor de acţiune şi asupra coordonării politicilor la nivel central şi local”.

Când aude de reforma administraţiei, ministrul Florin Cîţu face spume. O amână, după pandemie, după alegeri, în alte vremuri mai bune. Ministrul de Finanţe este foarte optimist, trăieşte în „wishful thinking”. Aşa s-a întâmplat şi în 2009-2010. Şi a venit scadenţa în 2010, cu scăderea salariilor bugetare cu 25%. Guvernul zice că situaţia actuală nu se compară cu aceea din 2010, Raportul Consiliului spune că nu stăm deloc roz. Noi pe cine să credem?

„Birocraţia şi capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetăţenilor şi a întreprinderilor, mai ales în timpul crizei. Procedurile administrative greoaie aplicabile în cazul înfiinţării de întreprinderi şi cerinţele impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, prin diferite acte legislative şi administrative, împiedică dezvoltarea într-o măsură mai mare a pieţei”.

De voie, de nevoie, pandemia ne-a arătat cât de rapid se poate implementa digitalizarea în administraţia centrală din România. Doar că nimeni din guvern nu are interesul să înlocuiască funcţionarii cu aplicaţiile informatice. Funcţionarii şi familiile lor votează în alegeri, aplicaţiile nu votează, şi nici nu pot fi mituite cu  bani. Pe cine plătim să ne voteze?

Concluzii

Cetăţeanul de rând, care nici nu este specialist în finanţe publice, rămâne siderat când vede diferenţele de abordare între organismele UE şi statul român. Una auzim din gura ministrului Florin Cîţu, alta din Rapoartele Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene. Noi pe cine să credem?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Aspida
22.05.2020, 09:31:53

. Pe de o parte, dl Cîțu cred că-și bazează încasările la buget prin ajutorul dlui Vela – amenzile uriașe … care încă n-au fost abrogate și… returnate (?) amendaților … Pe de altă parte, atacul la nesustenabilitatea majorării pensiilor, invocată de UE, îmi pare că e din altă felie de apreciere: ne vrea UE prăbușiți în groapa foametei și pauperizării seniorilor? E limpede că orice guvern ar trebui să se orienteze spre măsuri economice reale și… naționaliste = susținerea propășirii neamului nu e blamabilă… Întrebarea e: o face, acest guvern, ceva în sensul ăsta? 🐵 ♒️

-3 (5 voturi)
Vanatorul/d.c.
22.05.2020, 09:36:23

”Pe cine să credem: Consiliul Uniunii Europene sau pe domnul ministru Cîţu?” Pe Cîtu sa-l credeti pentru rezutatele muncii lui ca ministru la Finante si creier finaciar al guvernarii cocalarimii iohannist-liberale vorbesc de la sine. Iata-le (execuţia bugetară după primul trimestru din 2020): ”a) Deficit de 12,58 miliarde de lei (reprezentând 1,67% din PIB). Cheltuielile s-au majorat cu 10,14 miliarde de lei (+12,7% faţă de primul trimestru din 2019) şi încasările au scăzut cu 2,44 miliarde de lei (-3,3% faţă de primul trimestru din 2019). Dacă ritmul se păstrează, deficitul ajunge lejer la 7%. Un număr mai realist este însă un deficit cu două cifre – peste 10% deficit bugetar în 2020 (mai ales că aprilie şi mai sunt infinit mai compromise decât martie). b) Încasările din TVA au scăzut cu 19,4% în ciuda faptului că a existat acea nebunie iniţială a cumpărăturilor pentru stocuri. De notat că, în timpul guvernărilor PSD, consumul a fost principalul motor al creşterii economice. În contextul crizei, acest motor s-a gripat total, iar apetitul cetăţenilor pentru cheltuieli care nu sunt de strictă necesitate s-a diminuat drastic. Revenirea consumului nu se va face nicidecum brusc. Va fi nevoie de câţiva ani, ceea ce înseamnă că, în lipsa unor cheltuieli majore pentru investiţii, revenirea economică în formă de V anunţată de Florin Cîţu este un miraj. Mai degrabă, evoluţia economică va avea o formă de U prelung dacă nu cumva de L în cazul în care urmează noi valuri ale pandemiei. c) Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 17% faţă de anul trecut. S-a ajuns la un nivel de 36,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Asta în ciuda faptului că, în martie, nu au fost prinse plăţi pentru şomajul tehnic. Foarte probabil, creşterea în aprilie va fi fabuloasă. Se poate depăşi pragul de 50% cheltuieli cu pensii şi şomaj tehnic. d) Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu 9,4%, ajungând la 29% din total cheltuieli bugetare. Având în vedere că 2020 este an electoral, Guvernul PNL pare că nu are niciun fel de apetit pentru o reechilibrare a acestor cheltuieli. Au renunţat până şi la ideea şomajului tehnic. Putem ajunge în situaţia ca, pe prima jumătate a anului 2020, peste 80% din cheltuielile bugetare să meargă pe pensii, salarii, şomaj tehnic şi plata părinţilor care stau acasă cu copiii. e) Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 17,4%. De notat că sunt prinse doar parţial cheltuielile urgente cu privire la achiziţionarea de materiale sanitare pentru combaterea Covid19. Este de aşteptat o creştere accelerată a acestor cheltuieli în execuţia bugetară pe luna mai. Pentru a avea o idee mai bună despre ce s-a întâmplat după instituirea Stării de Urgenţă în 16 martie, trebuie comparată luna martie 2020 cu luna martie 2019. Venituri totale de 20,958 miliarde de lei în martie 2020. Venituri totale de 27,989 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o cădere de 33,5% a încasărilor în doar jumătate de lună). Cheltuieli totale de 30,726 miliarde de lei în martie 2020. Cheltuieli totale de 28,782 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o creştere de 6,7% a cheltuielilor în doar jumătate din luna martie). Chiar dacă execuţia bugetară pe primul trimestru cuprinde doar o scurtă perioadă de restricţii (după 16 martie), devine evident că strategia Guvernului PNL de a băga totul în salarii, pensii şi alte prestaţii sociale este falimentară. Vom ajunge în situaţia de a împrumuta zeci de miliarde de euro pentru a plăti pensii şi salarii. Vom „toca” banii fără să repornim economia şi fără să rămână ceva în urmă.” (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/executia-bugetara-trimestru-2020-arata-cifrele-unui-dezastru-proportii-biblice-1_5eafaad75163ec42716d91f0/index.html) (Peste 350 de milioane de euro a cheltuit guvernul cocalarilor liberali pe masti si niscaiva aparatura medicala, fara nicio licitatie..!)

-1 (5 voturi)
Lucifer
22.05.2020, 11:33:56

Deci, carevasăzică, autorităţile româneşti nu înţeleg ce spune Consiliul UE, dar dl Vlaston înţelege mai bine!(...) Iar îl loc de comentarii, voi spune doar că FMI şi Comisia Europeană pronosticau o cădere economică în 2020 de (-)5,0%, respectiv (-)6,0% şi să vezi drăcie, în Tr I există o CREŞTERE de (+)2,4% ce ne dă speranţe că media creşterii în 2020 va fi în teritoriu POZITIV(!!!), nu prăbuşire de 5-6% cum bocesc casandrele progresiste antinaţionale.

-4 (4 voturi)
Dan Enache
22.05.2020, 12:42:31

Eu cred ca este clar pe cine sa credem. Citu si PNL sint inainte de campania electorala. Asadar, nu vor spune adevarul, cum ca dupa alegeri vor urma zile grele.

+1 (1 vot)
Covy D.
22.05.2020, 12:56:41

Eu ma iau dupa cifre: statul român a imprumutat 3.3 mld euro cu 3.63% pe 10 ani. Patria Bank cere 3.92% la credite imobiliare in euro pt pers. fizice la sume de 10.000x mai mici...no comment!

Vezi toate comentariile (15)