Pentru Liviu Nicolae Dragnea, Soarele apune

Să fie oare adevărat că se apropie ceasul sfârşitului politic pentru Liviu Nicolae Dragnea? Să aibă dreptate toţi acei comentatori şi analişti politici care prevăd că, pentru fiul miliţianului din Graţia, pentru repetentul de la Politehnica bucureşteană ce se visa stăpânul României, vine, în fine, vremea socotelilor finale?

Să le dăm crezare celor care anunţă că, după CExN de azi, numitul Dragnea Nicolae Liviu va intra, politiceşte, mai întâi în agonie şi apoi în moarte clinică. Iar aceasta va ţine până când viitorul Congres extraordinar al partidului îi va stabili lui Dragnea succesorul?

Americanii au o vorbă înţeleaptă care spune că nimic nu e gata până nu e cu adevărat gata. Tocmai de aceea cred că nu e bine să îi cântăm prea repede prohodul politic celui care încă mai conduce PSD. Este în afara oricărui dubiu că Dragnea nu va ceda fără luptă, că va încerca să se apere până în ultima clipă, că va vinde toate pieile urşilor din pădure, promiţând funcţii, dregătorii, onoruri. Şi aceasta fiindcă ştie că, dacă pierde bătălia ce mai mult ca sigur se va da în orele de foc ale CExN-ului de astăzi, nu îi mai rămâne decât o perspectivă. Şi aceea extrem de sumbră. Perspectiva închisorii.

Oricât de rezervat şi de prudent am privi lucrurile, câteva lucruri au valoare de evidenţe.

1. Numărul contestatarilor lui Dragnea se află în continuă creştere. Chiar dacă doar 25 dintre ei au semnat scrisoarea dată publicităţii miercuri de Realitatea tv. Chiar şi în situaţia în care, după CEx-ul de astăzi, Dragnea rămâne în funcţie, ora decontului final pentru el este aproape. În nu mai mult de o lună praful şi pulberea se vor alege de actuala majoritate parlamentară, iar guvernul condus de Viorica Vasilica Dăncilă va fi doar o amintire.

2. Tot mai mulţi dintre liderii partidului nu mai cred că Dragnea va fi capabil să îşi ţină promisiunea de a impune legea sau ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea, aşa că nu mai are nici un rost să bată ceea ce pare a fi in cal mort. Debarasarea urgentă de Dragnea este în logica politică a partidelor de factură bolşevică, Iar PSD este un partid politic de această factură.

3. Paul Stănescu, Marian Oprişan, Marian Neacşu, Nicolae Bădălău, Adrian Ţuţuianu au realizat că Dragnea s-a transformat într-o piatră de moară, într-o ghiulea legată nu numai de piciorul partidului, ci şi de propriul lor picior.

4. Dragnea a devenit într-un timp record, în nici măcar doi ani de la victoria în alegeri din data de 11 decembrie 2016, cel mai urât om din România, poate mai urât chiar decât a fost la vremea lui Nicolae Ceauşescu. Iar această ură se transferă încet-încet asupra partidului. Realitatea aceasta indubitabilă reflectându-se în procentele tot mai debile înregistrate în sondajele de opinie de social-democraţii români. Stănescu, Oprişan, Neacşu, Bădălău, Ţuţuianu îşi vor vedea scaunele în primejdie dacă nu se vor debarasa urgent de Dragnea. Lucrul acesta va fi conştientizat într-o bună ziua şi de cei ce îl vor susţine azi pe Dragnea. Vor acţiona în consecinţă.

5. Până şi fidelul d-lui Dragnea, preşedintele PSD Dolj, dl. Claudiu Manda, a părut săptămâna trecută, joi, la încheierea audierii maraton de 9 ore a directorului SRI, dl Eduard Hellvig, mai puţin convins nu doar de realitatea Statului paralel, de caracterul nociv sau ilegal al protocoalelor, ci şi de faptul că Dragnea ar avea întotdeauna dreptate.

6. Sunt indicii că măcar o parte dintre baronii pesedişti din teritoriu sunt tot mai nemulţumiţi de rolul nepermis de mare pe care a început să îl pretindă, chiar să îl joace în viaţa partidului, sfertocentenara prietenă a d-lui Liviu Nicolae Dragnea, duduia Tănase. Din câte se pare, domnişoara Tănase dă numeroase semne că ar fi început să creadă că ar putea juca în România îngenuncheată de Dragnea rolul avut în anii în care a revenit la preşedinţia Argentinei Juan Domingo Perón, Isabel Perón. Care, ştim din cartea Orizonturi roşii a fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa, a reprezentat un model pentru Elena Ceauşescu.

7. Vinerea trecută, după-amiază, dl. Liviu Nicolae Dragnea a fost chemat pe neaşteptate la Parchetul General să depună mărturie în legătură cu violenţele comise asupra românilor în seara zilei de 10 august. Din sediul Parchetului a ieşit o fiinţă hăituită, nesigură, speriată, incapabilă să îşi mai ţină firea. Dragnea, cel căruia o mână de oameni, i-au pus întrebări din ce în ce mai incomode, chiar extrem de agresive, nu mai avea aproape nimic în comun nici cu victoriosul din seara zilei de 11 decembrie 2016, nici cu falsa sfătoşenie a bunicului care promite şi povesteşte cât de bine le va merge românilor în cazul în care PSD-ul şi el vor rămâne la putere şi după alegerile din 2020. Dragnea este deja un om singur. Însingurat, timorat, speriat.

Chiar dacă la CExN de azi gustul pentru senzaţional al unora dintre concetăţenii noştri nu va fi satisfăcut în totalitate, un lucru e mai mult ca sigur. Pentru Liviu Nicolae Dragnea, soarele apune.

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro