Plebiscit: Iohannis, pe urmele lui Băsescu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din 1864 până în 1989, cetăţenii români au fost chemaţi de şase ori la consultări plebiscitare. De la revoluţie încoace s-au mai adăugat opt asemenea mobilizări la urne.

În vremea în care Iliescu era preşedinte, s-a ţinut un referendum pentru validarea Constituţiei (1991) şi un altul pentru revizuirea acesteia (2003). Băsescu a avut parte de patru episoade: două dintre ele – cele care priveau suspendările din 2007 şi 2012 – nu le-a vrut, dar două le-a iniţiat el. E vorba despre cel în care îi consulta pe cetăţeni dacă vor un scrutin majoritar în două tururi, ca şi cel care cuprindea două întrebări – despre abandonarea bicameralismului şi, respectiv, despre reducerea numărului de parlamentari la 300.

De când la Cotroceni este Klaus Iohannis, a avut loc un singur referendum, cel din toamna trecută. Nu preşedintele s-a aflat la originea lui, ci o coaliţie de biserici şi ONG-uri care voiau să schimbe definiţia familiei. O a doua consultare a fost pornită de către şeful statului. A promis-o în 2017, în vremea manifestaţiilor de stradă împotriva ordonanţei 13, a părut la un moment dat să o abandoneze, dar acum o lună s-a hotărât s-o concretizeze. Momentul ales şi natura întrebărilor îl apropie pe actualul preşedinte de predecesorul său, de care a tot vrut să se „delimiteze”.

Într-adevăr, la fel ca Traian Băsescu în 2007, dl. Iohannis a ales să facă referendumul în ziua în care se ţine scrutinul pentru Parlamentul European. A avut ceva mai mult noroc, fiindcă acum 12 ani C. Popescu-Tăriceanu a impus – premier fiind – secţii de vot separate pentru consultarea referitoare la modul de scrutin. Acum, acelaşi Tăriceanu – şef al Senatului – sugera că lucrurile ar putea sta la fel, dar pesediştii au respins propunerea. Să sperăm că Dragnea & co. vor renunţa şi la ideea – la fel de nefericită – de a-i interzice şefului statului să participe la dezbaterea temelor care fac obiectul consultării publice. 

Pe de altă parte, preşedintele actual pare să fi decis să copieze stilul lui Băsescu. Într-adevăr, întrebările supuse alegătorilor privesc o chestiune – şi anume regimul amnistiei şi graţierii, ca şi folosirea ordonanţelor de urgenţă – care, la fel ca acum 10 sau 12 ani, îi oferă o majoritate consistentă preşedintelui. Atât Iohannis, cât şi predecesorul său s-au folosit de ideea rearticulării puterilor statului pentru a confirma autoritatea prezidenţială. Diferenţa e că acum este invocată relaţia dintre guvern şi puterea judecătorească, în vreme ce Băsescu insista asupra diminuării puterea legislativului – chestionând modul de alegere a acestuia, numărul de deputaţi şi existenţa a două Camere.

Dincolo de asemănările şi de deosebirile relevate, folosirea consultării plebiscitare vădeşte nevoia de legitimare a şefilor statului. Şi un preşedinte, şi celălalt s-au aflat sub tirul unor majorităţi controlate de PSD, care au abuzat de puterea de care dispuneau. Numai că alegând să se folosească de referendumuri consultative, iar nu să pornească schimbarea Constituţiei, ei au căutat doar propriul interes electoral.

De fapt, problema este că regimul a fost croit strâmb, iar crizele din ultimii ani l-au făcut ineficient. Doar o revizuire amplă poate schimba lucrurile. Pentru asta e nevoie fie de o majoritate reformistă având în frunte un lider curajos, fie de un compromis raţional, orientat către interesul public, nu către unul privat. Poate de la anul încolo...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite