„Politicienii ca cormoranii“

Nici în visele lor cele mai frumoase, teoreticienii fanatici ai Europei Unite, profesorii de  relaţii politice europene în colegiile subvenţionate din bani comunitari sau ambasadorii UE în diverse ţări, obligaţi să recite conştiincios comunicatele de presă trimise de la Bruxelles, nu şi-au imaginat vreodată să aibă curajul de a formula un asemenea crez europenist precum celebrul nostru ministru Petre Daea.

Domnia-Sa, deja înscris în analele Parlamentului European şi lăsând o amprentă de neşters în memoria colectivă prin năucitorul său discurs în faţa legislativului european, este, de fapt, un adevărat filozof contemporan şi în viaţă al construcţiei europene. Povestea cu cormoranii este doar partea super-comică a unui edificiu cognitiv construit cu grujă şi competenţă de ministrul român pentru ca Guvernul pe care-l reprezintă să nu poată să fie niciodată ignorat.

Dl ministru, participând la o dezbatere organizată de Institutul Ruropean din Romnânia pe tema sa de primă competenţă: „Viitorul politicii agricole comune an contextul noului cadru financiar multianual“, spunea că:

„Iată astăzi o temă extrem de importantă care îşi are sorgintea în însăşi existenţa umană, pentru că Politica Agricolă nu este un act contabil. Este un concept subordonat existenţei umane, aşa trebuie gândit, construit şi aplicat. Iată de ce la Ministerul Agriculturii din prima zi de mandat, am socotit necesar să ne ocupăm de acest domeniu şi să-l aşezăm într-un concept stăpânit de actul cunoaşterii, de posibilitatea implementării, având în vedere deciziile care se iau la nivelul Uniunii Europene. România are a doua şansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 şi iată că în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline construieşte împreună cu celelalte state Post 2020.“

Întrebat de colegii de la TVR dacă nu cumva Politica Agricolă Comună şi politica de coeziune nu ar fi „puse între paranteze“ în anul 2019, ministrul a dat acest răspuns înălţător, mult, mult mai tare şi mai inspirat, aproape profetic dacă nu chiar de inspiraţie mesianică, decât chestiunea cu cormoranii, piscinele oameni şi pescarii:

„Nu, Nu, Nu. Nu este nimic pus în paranteză, pentru că existenţa umană nu poate fi în paranteze. Eu am spus-o de fiecare dată şi o repet: Politica Agricolă Comună nu este un act contabil, ci este un concept care se aşează la baza existenţei umane şi aşa trebuie să o gândim, aşa trebuie să o construim, aşa trebuie să o implementăm.“ Reluată imediat de cei de la EURACTIV, replica se râspândeşte printre corespondenţii de presă de la Bruxelles (ceea ce nu-i rău, ca orice lucru care provoacă amuzament profesional), dar stârneşte şi comentarii fie nedumerite, fie nepoliticoase, fie ambele, în grupul analiştilor politici relaţionând din obligaţie profesională cu Guvernul României şi miniştrii săi.

Nu ştiu pe ce argumente îşi bazează domnul ministru afirmaţiile, dar, în orice caz, ele reprezintă o noutate la nivelul principiilor pe care s-ar putea baza viitoarea construcţie europeană. În orice caz, în entuziasmul lor de a imagina un proiect european comun, nici Spinelli, nici Spaak, nici Schuman, mai apoi cuplul De Gaulle-Adenauer, nu avuseseră viziunea unui viitor în care Politica Agricolă Comună să devină „concept care se aşează la baza existenţei umane“. Ce se vor face însă europenii dacă Petre Daea va merge mai departe şi, dacă PAC este un asemenea concept, să propună, în numele României, modificarea în acest sens a Tratelor cu această menţionare expresă?

Se poate, dacă ne vom lămuri vreodată ce vrea să zică ministrul nostru atunci când spunea că domeniul PAC (cel puţin sub mandatul său la Ministrul Agriculturii) va fi „aşezat într-un concept stăpânit de actul cunoaşterii“. Poate, zic unii la Bruxelles, cine ştie, domnul ministru român va fi dorit să vorbească despre proiectele europene de finanţare a programelor de studiu privind implementarea Inteligenţei Artificiale în domeniul agriculturii. În consecinţă, pe baza unei consultări cu doamna prim-ministru Dăncilă şi cu aprobarea expresă a domnului Dragnea, va vrea să spună cu vorbele dânsului că propunerea românească va fi ca, în viitorul buget european, să crească masiv cota de finanţare a tot ceea ce ţine de noul concept de Smart Farming bazat pe folosirea dronelor, a maşinilor cu grad foarte înalt de automatizare, captatori şi programe interconectate folosind inteligenţa artificială. Poate va dori domnul ministru să le vorbească omologilor săi europeni despre cum poate fi făcut să evolueze piaţa ce implică folosirea inteligenţei artificiale în agricultura europeană (piaţă evaluată anul trecut la 518,7 mil. t şi estimată a se dezvolta până în 2025 până la o valoare de 2,6 miliarde t (conform revistei specializate Research and Markets). Poate vrea să le spună că a fixat ca obiectiv naţional în agricultura românească (şi vrea să-i înveţe asta şi pe ceilalţi europeni) elaborarea de programe specializate pentru ca agricultorii noştri să intre cât mai rapid în era „agriculturii robotice“ (piaţă estimată la 18 miliarde Euro în 2020) sau care să le permită controlul complet automatizat al exploatărilor agricole prin sisteme de gestionare a creşterii animalelor şi îngrijirii culturilor precum Piloter sa ferme sau The Green Data.

Credeţi cumva că este o glumă? Dimpotrivă, poate chiar asta va vrea să le spună ministrul nostru confraţilor săi europeni (vorbele nu costă nimic, cel puţin în politica românească), prezidând mâine, la Bruxelles, Consiliul AGRIFISH, primul Consiliu prezidat de România de la preluarea preşedinţiei rotative. După prestaţia din Parlamentul European, dl. ministru este aşteptat cu deosebit interes căci promisiunea noastră e că „Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune să contribuie la asigurarea convergenţei şi coeziunii europene, în scopul unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toţi cetăţenii şi Statele Membre prin creşterea competitivităţii şi reducerea decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivităţii şi a digitalizării, stimularea antreprenoriatului şi consolidarea politicii industriale europene“.

Sigur că noi ne vom ţine de programul ce ne-a fost dat anterior, adică reforma Pachetului legislativ privind Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020, cu cele trei dosare: Regulamentul PAC – Planurile strategice, Regulamentul privind finanţarea, Managementul şi Monitorizarea PAC; Regulamentul privind organizarea comună de piaţă a produselor agricole – OCP.

Dar preşedintele lucrărilor, domnul ministru al nostru (sper să fie decisă transmisia video în direct a dezbaterilor) ar putea repeta fără probleme, în deschidere, ce le-a zis europarlamentarilor :

„Bravo! Am intrat în sală cu un succes formidabil,  bravo!, extrem de important, dar atât de necesar şi atât de util pentru noi toţi. Aveţi să ştiţi, vă spun aici, un moment deosebit de important prin prezenţa subsemnatului în acest consiliu, bravo!“

Bravo şi Amin. Exact în această ordine.