Politizarea TVR, consfinţită prin Constituţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şansele de depolitizare a televiziunii publice şi a radioului public devin practic nule, în urma adoptării unui amendament de către Comisia de revizuire a Constituţiei.

Parlamentarii din Comisia condusă de Crin Antonescu au inclus în viitoarea Constituţie o prevedere prin care desemnează Senatul să numească  reprezentanţii posturilor publice de radio şi televiziune, în speţă Consiliul de Administraţie, iar plenul Camerelor numeşte preşedinţii acestor două instituţii. Ridicând la rang constituţional ceea ce până acum era prevăzut în legislaţia ordinară, Comisia face practic imposibilă depolitizarea celor două instituţii, cel puţin până la următoarea modificare a Legii Fundamentale.

„Prin adoptarea acestui amendament se face un pas înapoi. Este o altă tensiune pentru că ni se spune că regula pentru legile organice este Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, în schimb boardul îl numeşte Senatul. Cu alte cuvinte, una face legea, altă Cameră numeşte boardurile. Este o restrângere a consultării, întrucât până acum ambele Camere puteau să decidă în privinţa boardului“, explică Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Deputatul PDL Raluca Turcan, iniţiatoarea unui proiect de depolitizare a televiziunii şi radioului public, respins însă de colegii săi din Comisia de cultură, este de părere că „cei care au propus o asemenea inepţie nu cunosc legea“. „Preşedinţii sunt aleşi dintre persoanele propuse, iar dacă numirile sunt făcute de către Senat, nu văd de ce să mai spui că ai votul Camerelor comune pentru preşedinţi.  E o dovadă de neprofesionalism. O reglare a interesului politic“, explică deputatul Turcan.

INTENŢIA DE A POLITIZA
Controlul parlamentar asupra posturilor publice de radio şi televiziune poate varia de la simpla prezentare a unui raport de activitate în Parlament până la numirea directă şi discreţionară de către politicieni a conducerilor acestor instituţii, aşa cum e în România.

În alte ţări, precum Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Croaţia şi Marea Britanie, modul de numire a membrilor în comisiile de administraţie este descentralizat, iar sarcina de a numi conducerile posturilor publice revine unor factori exterior politicului, cum ar fi reprezentanţi ai societăţii civile.

„La BBC, de exemplu, în Marea Britanie, cutuma este atât de puternică încât autoritatea nu îşi permite să influenţeze activitatea editorială a instituţiei. La noi nu sunt destule bariere în amestecul politicianului în deciziile editorialului, iar cele care existau, firave, acum sunt reduse prin modificarea adusă Constituţiei“, explică Mircea Toma, preşedintele Asociaţiei ActiveWatch.

La un moment dat, chiar s-a pus problema ca numirile din structurile de conducere ale celor două instituţii publice să nu mai fie controlate de Parlament, conform proiectului iniţiat de deputatul PDL Raluca Turcan, însă iniţiativa s-a soldat cu eşec.

„Ideal era să fie un număr mai mic de persoane propuse de Parlament. Însă formula eliminării totale a numirii unor persoane în Consiliul de Administraţie de către Parlament nu are susţinere. Cred că trebuie diminuat tot mai mult rolul Parlamentului în numirea membrilor în CA“, conchide Raluca Turcan. Deputatul PDL a venit şi cu o soluţie: membrii să fie majoritari din rândul societăţii civile, întrucât acest lucru ar duce la mărirea gradului de profesionalism. 

La BBC, cutuma este atât de puternică încât autoritatea nu îşi permite să influenţeze activitatea editorială a instituţiei. Mircea Toma, ActiveWatch

Traseiştii pierd mandatul dacă părăsesc partidul

 În a opta zi de discuţii, membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei şi-au luat inima în dinţi şi au decis să-i sancţioneze pe parlamentarii traseişti cu pierderea mandatului. Astfel, potrivit articolului 70, alineatul 2, „mandatul unui deputat sau senator încetează la data demisiei din partidul politic sau formaţiunii politice din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii în alt partid.“ „Le mulţumesc membrilor Comisiei pentru că au înţeles că nu mai putem păcăli alegătorii“, a spus senatorul liberal Tudor Chiuariu, cel care a propus amendamentul. În cazul în care la următoarele alegeri sistemul de vot va fi cel pe liste de partid, cel care va intra în Parlament în locul demisionarului va fi următorul clasat. O prevedere similară celei adoptate de Comisia de revizuire a Constituţiei se aplică în prezent primarilor.

MINORITĂŢILE CÂŞTIGĂ TEREN

Comisia condusă ieri de senatorul PSD Ioan Chelaru, în absenţa lui Crin Antonescu, a adoptat un amendament susţinut de UDMR şi care întăreşte rolul minorităţilor naţionale. „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor“, se arată în articolul 6, alineatul 1.

Cu toate că a fost votat de majoritatea reprezentanţilor USL, au existat şi voci care au criticat amendamentul. Deputatul PSD Ioan Adam crede că o astfel de prevedere nu ar trebui să existe în Constituţie. Adam invocă faptul că amendamentul face referire la un text de lege care momentan nu există: legea privind statutul minorităţilor naţionale „Juristul din mine nu-mi permite să accept ca printr-un text constituţional să se introducă prevederi care fac trimitere la o lege care nu există. Este o chestiune de acurateţe juridică. Până nu vedem acea lege, până nu vedem ce structuri sunt instituite acolo, nu avem ce vorbi“, a arătat Adam.

Reprezentantul UDMR în Comisia de revizuire a Constituţiei, Mate Andras, s-a arătat încântat de reuşită. „Este un pas înainte că se recunoaşte existenţa minorităţilor naţionale pe teritoriul României şi s-au făcut paşi în respectarea identităţii culturale şi lingvistice ale acestora. Au existat şi până acum aceste drepturi, dar au fost acum ridicate la rang de drept constituţional“, a spus Mate.

BISERICA ŞI CASA REGALĂ, ROL ISTORIC
Parlamentarii s-au aplecat şi asupra primului articol din Legea fundamentală, adoptând un amendament prin care „se recunoaşte rolul istoric în constituirea statului român al Casei Regale, Bisericii şi a celorlalte culte religioase“.


Amendamente scandaloase

  • În cele şapte zile de lucru, Comisia condusă de Crin Antonescu a reuşit să adopte mai multe prevederi controversate, scandaloase, inutile sau ilogice.
  •  Comisia a mai decis ca şi cetăţenii, nu doar preşedintele, ca până acum, să aibă dreptul de a iniţia referendumuri pentru probleme de interes naţional. Pentru aceasta, ei au decis ca numărul minim necesar de semnături pentru organizarea referendumului să fie de 250.000. Însă, ulterior, au mai impus o condiţie: semnăturile să provină din cel puţin jumătate din numărul judeţelor plus municipiul Bucureşti, iar din fiecare judeţ să fi semnat cel puţin 20.000 de persoane. Înmulţind numărul minim de judeţe (21) cu numărul minim de semnături din fiecare judeţ (20.000), rezultă că nu poate fi organizat referendum cu mai puţin de 420.000 de semnături. Aceasta înseamnă că cei care vor să iniţieze un referendum şi strâng între 250.000 şi 419.999 de semnături nu vor putea niciodată să organizeze un referendum, pentru că, matematic, nu au cum să respecte ambele condiţii, ci doar pe prima.
  • Comisia a mai votat un amendament care limitează implicarea cetăţenilor în viaţa politică. Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional. Dacă această etapă este depăşită, populaţia s-ar putea lovi de o altă barieră: chiar dacă se strâng semnăturile necesare, iniţierea unui referendum nu poate fi făcută decât cu aprobarea Parlamentului.
  • Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, iar cel al senatorilor nu este precizat.
  • După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional, după ce amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi „pentru“ şi o abţinere.
  • Membrii Comisiei au introdus în Constituţia revizuită şi drepturile animalelor. Astfel, prin legea fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
  • Parlamentarii care se ocupă cu revizuirea Constituţiei au adoptat, cu unanimitate de voturi, un amendament la articolul 64 din actuala lege fundamentală, care prevede că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acesteia“. Astfel, prin adoptarea acestui amendament, procurorii, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi chiar judecătorii vor fi obligaţi să dea socoteală  în faţa senatorilor şi deputaţilor, deoarece amendamentul nu stipulează în ce calitate sunt chemate persoanele la audieri. (A contribuit Sebastian Zachmann)
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite