Ponta cu baronii, muncitorii cu sărăcia...

Vede cineva vreo legătură, cât de mică, între Ponta şi „clasa muncitoare”? Ponta îşi face concediile la Miami, cumpărăturile în Dubai, cu Sebi Ghiţă, umblă prin capitalele europene să vadă meciuri de fotbal sau de box, concertul  Eurovision, are o bonă filipineză, îşi dă copiii la şcoli private, umblă cu elicopterul în campania electorală, îşi pune soţia pe lista la europarlamentare.

Ponta  n-a fost niciodată la întâlniri cu muncitorii, nici la Oltchim, nici la Pungeşti, nu-i primeşte la discuţii când fac manifestaţii, se fereşte de ei ca de dracu...

Pătura săracă, muncitori şi ţărani, sunt buni doar atunci când votează, când le cere votul, promiţându-le marea cu sarea, ameţindu-i cu „nenorocirile” pe care le-a adus Băsescu şi raiul pe pământ pe care îl va aduce el.

Cum în România funcţionează în mare măsură sindromul „tătucului”, venit din secole de istorie, cetăţenii aşteaptă ca altcineva să le rezolva problemele, „tătucul” neamului, care acum se întâmplă să fie Ponta.

Mentalul colectiv se schimbă greu, este inerţial şi conservativ, exact atunci când este mai necesar să se schimbe.

Trăim într-o lume ce tinde spre globalizare, în care rolul „tătucului” se diminuează spre dispariţie. Dar este greu să accepte acest lucru şi oamenii mai puţin informaţi şi educaţi, obişnuiţi să gândească conform unei experienţe de secole, transmisă de la părinţi la copii.

Dar şi când constată că „tătucul” nu se ţine de promisiune, atunci se răzbuna, şi, cel mai la îndemână, prin vot.

Votul negativ, de sancţionare şi pedepsire, este paradigma electorală a românilor, de vreo 20 de ani. Când aşteptările le sunt înşelate, votează împotriva partidelor aflate la putere, sau, şi mai grav, absentează de la vot.

N-am ajuns, încă, înaintea unui scrutin, să comparăm programe, idei, proiecte economice, votăm din instinct şi după „impresii artistice”.

Este foarte greu să schimbăm această ecuaţie a votului, pentru ca venim după secole de istorie între 3 imperii, rus (sovietic), austro-ungar, turc, secole în care alţii luau decizii pentru noi, nu ne întreba nimeni ce vrem şi ce nu vrem.

Intrarea României în UE şi NATO schimbă fundamental datele problemei.

Cu bani, tehnologie, management şi pieţe de desfacere, cu piaţa muncii globalizată, oferită de UE, cu milioane de muncitori care lucrează în alte ţări, românii trebuie să ardă etape şi să-şi transforme mentalul colectiv cât mai repede cu putinţă.

Au de răspuns la întrebări de genul:

• Cui serveşte actuala putere, baronilor sau „clasei muncitoare”?
• Nivelul de trai, puterea de cumpărare, au crescut în ultimii doi ani, sau a scăzut?
• Ce diferenţe există între vilele, averea, veniturile baronilor şi acelea ale populaţiei?
• De ce este evaziunea fiscală dublă faţă de anii trecuţi?
• De ce Curtea de Conturi constată furturi de miliarde de euro din bani publici, şi puterea politică nu ia nici o măsură, mai grav, încearcă să reîncalece justiţia?
• De ce politizarea institutiilor importante a fost prima masura a oricarui partid, odata ajuns la putere,  ca sa faca politică in favoarea cui?
• De ce Victor Ponta declară că nu se dezice de baronii urmăriţi penal, că rămâne alături de Radu (Mazăre)?
• De ce Ponta vrea să scape de Băsescu cât mai repede, ce nu-i convine, ce-i reproşează, că nu e deloc clar, în afara acuzei cu „procurorii lui Băsescu”?
• Ce „abateri grave” de la Constituţie a făcut Băsescu, dacă a vrut să scape de el prin demitere?
• Ce „regim” vrea să schimbem după plecarea lui Băsescu? Evită să explice.

Şi multe altele

Până şi Crin Antonescu a înţeles, într-un târziu, ce-i poate pielea lui Ponta, şi s-a lepădat de USL, a fugit de Ponta ca dracu de tămâie. Acum nu mai pridideşte cu atacurile împotriva lui.

Ghinionul lui Ponta, anul acesta sunt două rânduri de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale. Vor fi înţeles deja românii, că au fost din nou păcăliţi şi traşi pe sfoară?

Înţelegerea aceasta este importantă, nu atât pentru europarlamentare, cât pentru prezidenţiale. Odată instalat la Cotroceni, Victor Ponta poate acţiona 5 ani în favoarea baronilor săi, care l-au adus la putere şi îl şantajează, că dacă nu-i scapă de justiţie îl dau jos.

Baronii îi dictează lui Ponta ce să facă în funcţiile pe care le are, cum să le apere interesele, mimând că apără interesele populaţiei.

Mare lucru nu este de făcut pentru a opri acest scenariu, doar speranţa că populaţia va înţelege cât mai repede posibil jocul lui Ponta în favoarea baronilor, şi faptul că nu-i pasă de soarta „clasei muncitoare”.

P.S. Ghilimele de la „clasă muncitoare” vor să atragă atenţia că acest concept s-a schimbat, în noul cadru economic. „Muncitori” sunt toţi cei care-şi câştiga cinstit cele necesare traiului de zi cu zi, nu fraudând bugetul de stat, în conivenţă cu puternicii politici ai zilei, nu din poziţia de client politic, al unui partid sau altul.