Preşedintele Iohannis vrea guvernul Orban şi după alegeri. Dar alegătorii, ei ce vor?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se apropie alegerile şi mai toţi cetăţenii se întreabă ce va fi după alegeri la nivelul conducerii ţării. Dacă preşedintele Iohannis e lămurit, vrea tot guvernul Orban după alegeri, încă nu e clar dacă va fi posibil acest lucru, funcţie de scorurile electorale şi de deciziile partidelor. Preşedintele pune nerealizările de anul acesta pe seama faptului că guvernul Orban a fost minoritar, n-a avut o majoritate parlamentară care să-l sprijine.

O va avea după alegeri?

Opinia preşedintelui Iohannis

În conferinţă de presă de ieri, preşedintele Iohannis şi-a expus planurile post-alegeri.

Argumentaţia, dacă îmi permiteţi, este foarte simplă: atunci când vom avea o nouă majoriate care se va forma după alegeri în jurul PNL, voi avea un guvern cu care voi putea lucra foarte bine şi mă voi putea implica personal în modernizarea sistemului de sănătate. Acest lucru pot să îl promit". „De aceea, votul din 6 decembrie este mai important decât oricând, pentru a fi posibil amplul proces de reconstrucţie a României, pe care eu, împreună cu Guvernul PNL, ne-am asumat-o.”

Preşedintele Iohannis pare sigur că va exista, după alegeri, o majoritate parlamentară, „în jurul PNL”. Lucrurile nu sunt aşa de simple. Majoritate parlamentară pot asigura doar PNL şi USR PLUS ori, după cum se întrevede, după negocierile privind majorităţile din Consiile Locale şi Judeţene, lucrurile nu sunt de loc aşa de simple precum le anticipează preşedintele Iohannis. PMP nu ştie sigur daca va trece pragul de 5%, iar UDMR este şi el extrem de critic fata de prestaţia guvernului Orban.

Există diferenţe de opinii între cele două partide mari de dreapta, acuzele curg de o parte şi de alta, iar dacă majoritatea parlamentară va depinde de participarea USR PLUS la guvernare, acest partid va pune condiţii draconice, în primul rând schimbarea premierului Orban. Aşa că dorinţa preşedintelui, de a avea guvernul Orban sprijinit de o majoritate „în jurul PNL”, nu este nici pe departe asigurată de pe acum.

Premierul Orban îi cântă în strună preşedintelui. Nu scoate o vorbă, alta decât spusă deja de preşedinte. Sigur că un alt premier nu va fi la fel de „ascultător”. De aici dorinţa preşedintelui de a lucra în continuare doar cu guvernul Orban.

Erorile guvernului Orban, care nu au depins de majoritatea parlamentară

  • Restructurarea bugetară. Guvernul Orban nu a început, măcar, restructurarea bugetară, atât de necesară pentru eliberarea de fonduri şi îndreptarea lor spre investiţii, educaţie, sănătate. Aşa a învăţat de la mentorii săi politici, că nu e bine să te atingi de „aparatul”, de „structurile” bugetare. Exemplul dat de Ilie Bolojan, şeful CJ Bihor, ne arată că se poate, şi că 50% dintre funcţionarii de la stat pot pleca fără să lase vreun gol în urmă. Iar această restructurare s-ar fi făcut prin HG şi OM, nu prin legi date de parlament.
  • Miniştri politruci. Şi premierul Orban a păstrat obiceiurile pe care le-a învăţat de la mentorii săi politici. A pus miniştri oameni de casă, de partid, fără pregătirea necesară. Monica Anisie n-a mişcat nimic în educaţie, de ministrul de Interne, Marcel Vela, nu se mai aude nimic, deşi ar trebui să fie în fruntea activităţilor legate de impunerea restricţiilor aduse de pandemie. Ministrul Florin Cîţu a dus deficitele bugetare la cer, mult peste cele cerute de pandemie. Ministrul Tătaru n-a reuşit să gestioneze actuala criză sanitară, n-a fost în stare să genereze noi secţii ATI impuse de pandemie, iar ministrul Predoiu n-a făcut mai nimic în Justiţie.
  • Orban a păstrat manageri incompetenţi. Cel mai grav se vede acum la spitale. PNL n-a găsit necesar să schimbe managerii de spitale incompetenţi, chiar dacă propuşi de structurile locale ale PNL. Iar spitalele aflate în subordonarea CJ, puteau fi aduse de mult în subordinea ministerului Sănătăţii, pentru a nu avea tragedii precum cele de la Neamţ. Să amintim numirile semnate de ministrul Tătaru: Marius Ghinet, patron de pompe funebre, a fost numit de ministrul Tătaru, în 15 mai, manager al Spitalului de Urgenţă Piatra Neamţ. La şefia Spitalului Orăşenesc Câmpeni a fost numit un „chelner”, Valentin Gog, care a fost şef de sală într-un restaurant. Secretarul se Stat, de la universitar, Gigel Paraschiv, a fost păstrat deşi fusese numit de PSD. Şi exemplele pot continua.
  • Orban şi preşedintele Iohannis trebuiau să obţină colaborarea partidelor parlamentare. Războiul deschis, între majoritatea parlamentară şi actuala conducere Iohannis-PNL, justificat, poate, în alte condiţii, a costat, în actualele condiţii, zeci, poate sute de vieţi omeneşti. Vieţi ale românilor. Aruncarea vinovăţiei dintr-o parte în alta n-a servit cu nimic nici spitalelor, nici secţiilor ATI. Premierul Orban este vinovat că n-a ştiut, sau nu a vrut să ştie de art 53 din Constituţie, care spune că doar parlamentul poate dispune restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
  • Premierul Orban a alocat primăriilor miliarde de lei. În mod nejustificat, pentru că primari de toate culorile politice şi-au bătut joc de bani. Au crescut numărul salariaţilor de opt ori, în unele cazuri. Că banii vin de la guvern, adică de la toţi contribuabilii.

Sunt multe alte situaţii în care premierul Orban nu a ţinut cont de interesele ţării, chiar atunci când putea să o facă, fără aprobarea parlamentului.

Ce vor vota alegătorii?

Tare mi-e teamă că visul preşedintelui, de a avea o majoritate parlamentară confortabilă în jurul PNL nu se va realiza. Pentru că alegătorii de dreapta sunt inteligenţi, văd şi ei derapajele guvernării Orban, în anul de când se află la putere. Este posibil ca multe dintre voturi să se îndrepte spre USR PLUS, pentru a nu permite „echipei” Iohannis-PNL să facă, în următorii patru ani, exact ce au făcut în anul de când se află la guvernare. Şi pentru faptul că, după declaraţiile de până acum, USR PLUS nu va accepta să intre la guvernare sub conducerea lui Orban. Şi atunci, ce va face preşedintele Iohannis? Se va obstina să-l numească pe Orban premier în decembrie, când ţara nu are buget, şi când opoziţia parlamentară nu-l va accepta ca premier?

Încurcate sunt căile politicii româneşti!

LE.  Iata cum il descrie premierul Orban pe presedintele Iohannis:

”Suntem mândri de preşedintele nostru. Preşedintele este garantul unităţii şi stabilităţii naţionale.

Preşedintele Iohannis este cel care salvat imaginea României ȋn lume, ȋntr-o perioadă ȋn care alţii făceau tot posibilul de a ne duce la periferia lumii civilizate.

Klaus Iohannis a reuşit să obţină o finanţare europeană fără precedent, în valoare de 80 de miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru dezvoltarea României.

Vom continua să apărăm Instituţia Preşedintelui şi nu-l vom implica pe Klaus Iohannis în disputa partidelor politice. Atacurile şi limbajul suburban la adresa Instituţiei Preşedintelui fac rău României şi nu ajută campania niciunui partid politic.

Klaus Iohannis a câştigat de două ori alegerile prezidenţiale şi este omul care beneficiază de cea mai mare ȋncredere ȋn rândul românilor.

Doar un parteneriat ȋntre preşedinte şi guvern poate garanta, ȋn următorii 4 ani, că România va merge pe drumul corect al normalităţii si dezvoltării.”

Ii las pe cititori sa-si faca o opinie dupa aceste laude

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite