Prestaţia României la CE: socoteala de acasă s-a potrivit cu cea de la Bruxelles

Traian Băsescu (stânga), alături de câţiva lideri europeni la summitul de la Bruxelles. Primul din dreapta, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy FOTO Reuters

Consiliul European de la Bruxelles şi-a atins scopul, după rundele aspre de negocieri.Marii contribuabili la bugetul UE s-au înfruntat cu statele slab-dezvoltate, iar, în final, au găsit soluţia de compromis: diminuarea bugetului multianual cu 34 de miliarde de euro. Ce a cîştigat şi ce a pierdut România după aceste lungi tratative?

Uniunea Europeană a trăit în ultimele două zile sub semnul negocierii.Liderii statelor comunitare s-au întâlnit, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, pentru a relua discuţiile privind bugetul UE din viitorii şapte ani. Şefii de stat şi de guvern s-au aşezat la masă cu lecţia financiară învăţată, iar timp de 24 de ore au aşternut, atent, cifre pe hârtie, au făcut calcule, şi, apoi, au tras linie.

Departe de tensiunea tratativelor, jurnaliştii se înfruptau de la masa maimarilor Europei cu firimituri aruncate prin intermediul reţelelor de socializare. Iar, după o noapte albă şi mai multe etape de amânare, însuşi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a dat vestea cea mare: „A meritat efortul să aşteptăm”. Aşa a sunat mesajul, pe twitter, a liderului CE. Poate părea banal, dar, prin această postare, europenii au aflat câţi bani vor avea de primit pentru tot restul deceniului.

În cifre, bugetul UE în intervalul 2013-2020 va fi de 960 de miliarde de euro, cu 34 de miliarde mai mic faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013. Aceste cifre seci sunt, astăzi, definiţia europeană a compromisului. Cei puternici au câştigat din nou duelul cu cei slab-dezvoltaţi.Britanicii, sprijiniţi puternic de Germania (cel mai mare contribuitor la bugetul UE), au susţinut vehement un buget de austeritate şi l-au obţinut.Decizia are şi implicaţii istorice, fiind pentru prima dată când se taie din bugetul Uniunii în decursul întregii sale existenţe.

Cât a câştigat România
„A fost greu, dar mi-a plăcut”, aşa a caracterizat Traian Băsescu reprizele de negociere din capitala Belgiei.Delegaţia României a plecat la summitul de la Bruxelles cu scopul declarat de a obţine o majorare a fondurilor europene cu cel puţin 7 miliarde de euro. „România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind, totodată, printre puţinele state care se bucură de o majorare a fondurilor”, a anuţat, imediat după summit, şeful statului. În bugetul precedent, România avea alocată o sumă de circa 33, 5 miliarde de euro, iar, în urma negocierilor de ieri, această sumă a crescut cu 18%, ceea ce înseamnă că ţara noastră va primi aproximativ 40 de miliarde de euro, din totalul celor 960 de miliarde, cât reprezintă întregul buget pe şapte ani al UE.

Agricultura, favorizată
În perioada 2007-2013, România a primit 19, 8 miliarde de euro din fondurile pentru coeziune, iar, în urma negocierilor, acest buget a fost sporit cu 10%, ajungând la 21, 8 miliarde, aşadar, un plus de două miliarde. Şi la capitolul Politică Agricolă Comună, ţara noastră a obţinut o creştere de 3,7 miliarde. Aceşti bani sunt, însă, rezultatul unei creşeteri şi a unei diminuări bugetare, deopotrivă. Fondurile pentru Politica Agricolă Comună se bifurcă în două ramuri: plăţi directe, acolo unde România va avea 4, 7 miliarde în plus, şi dezvoltare regională, capitol la care ţara noastră a pierdut 1, 1 miliarde de euro.

România va mai obţine 125 de milioane de euro şi din măsurile de dimunuare a şomajului în rândul tinerilor, sumă la care se mai adaugă alte 420 de milioane pentru îmbunătăţirea traiului de viaţă a populaţiei din mediul rural. Toate aceste creşteri financiare aduc statului român suma totală de 39, 887 miliarde de euro, deci o majorare de aproximativ şapte miliarde. Această suma mai poate fi uşor suplimentată accesând fonduri de sărăcie şi fonduri de urgenţă.

N+2 a devenit N+3
Actualul acord european specifică faptul că banii europeni din bugetul 2007-2013 trebuie cheltuiţi până la 31 decembrie 2015, aşadar, cu doi ani după încheierea exerciţiului financiar. Prescurtat, N+2.Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, mândru, că delegaţia României a reuşit un acord de principiu în care perioada de utilizare a fondurilor europene să fie prelungită la trei ani după scadenţa bugetului, adică N+3. “Prioritatea a fost să maximizăm şansele de a cheltui toţi banii din bugetul 2007-2013”, a motivat şeful statului. Astfel, ţara noastră va trebuie să folosească fondurile europene până la 31 decembrie 2016, în caz contrar va purta eticheta dezangajării, ceea ce înseamnă că nu a utilizat toţi banii alocaţi de UE, iar proiectele trebuie continuate din bani publici.

În momentul de faţă, tabloul absorbţiei fondurilor europene arată îngrijorător. Din 2007 şi până astăzi, România a cheltuit doar 5 miliarde, bani europeni, dintre care trei miliarde facturate de UE, restul de două miliarde fiind avansuri nejustificate. Din prelungirea cu un an a posibilităţii de absorbţie a banilor comunitari, până la 31 decembrie 2016, delegaţia României speră să atragă alte 4 miliarde de euro, care se vor adăuga bugetului de 40 de miliarde stabilit ieri. Astfel, ţara noastră ar putea accesa fonduri de 44 de miliarde până în 2020, după cum spunea preşedintele Traian Băsescu.

Va fi adoptat bugetul?
Odată cu adoptarea bugetului s-a născut, inevitabil, următoarea dilemă: va fi acesta aprobat de Parlamentul European? Proiectul de buget pentru perioada 2014-2020 a obţinut acordul politic în Consiliul UE, însă, acum, urmează o procedură greoaie de stabilire şi aprobare a regulamentului de aplicare şi votul în Parlamentul European (PE), cea de-a doua instanţă deliberativă, care nu poate depune amendamente, ci doar să-l aprobe sau să-l respingă. Traian Băsescu crede că bugetul negociat nu va fi respins de PE şi i-a îndemnat pe europarlamnatrii români, indiferent din ce partid fac parte, să voteze acest buget.

În schimb, preşedintele PE are o altă poziţie. “Va fi greu de găsit un consens în PE”, a notat, pe Twitter, Martin Schulz. Cu toate că a reacţionat negativ, Schultz arată o scădere a vehemenţei discursului său, după ce, cu o seară înainte, anunţase că va vota el însuşi împotrivă.

Sosirea lui Traian Băsescu la negocierile privind bugetul Uniunii Europene, de la Bruxelles