Prima probă de foc pentru coaliţia de guvernare. De forma bugetului pe 2021 depinde capacitatea României de a se împrumuta

Forma bugetului pe 2021 este de departe sarcina cea mai dificilă a guvernului Cîţu. De aceea s-a şi amânat finalizarea bugetului pentru ianuarie. Posibil februarie, pentru ca în ianuarie ar trebui adus parlamentul în sesiune specială. În opinia mea, Orban s-a „extras” din noua formulă guvernamentală pentru că ştia ce urmează să se întâmple cu bugetul pe 2021. Şi care i-ar fi afectat grav cariera politică.

Contextul bugetar pentru noul guvern

Guvernul Orban ştia că se va ajunge la o situaţie imposibilă în domeniul bugetar. Alegerile i-au făcut pe cei aflaţi la guvernare în 2020 să amâne măsuri dure de restructurare bugetară. Să nu piardă alegerile. Pe care le-au pierdut oricum.

România are în 2020 un deficit bugetar uriaş, posibil 10%. Datoria publică a crescut de la 34% la 45%, iar randamentul la care se împrumuta România este unul dintre cele mai mari din Europa.

Iată ce spunea Ionel Dancă.

„Numărul celor angajaţi în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la acelaşi nivel. A apărut criza sanitară COVID, a fost nevoie ca Guvernul să se concentreze pe alte priorităţi”. „Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar şi al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut.” „Toate măsurile de sprijin pe care le-am adoptat în această perioadă, vor reclama în perioada următoare, pentru anul următor, o ajustare a deficitului bugetar care trebuie făcută inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar”.

Un alt episod semnificativ. La menţinerea ratingului de ţară, dat de agenţia S&P, oricum la treapta imediat superioară celei de „junk”, Florin Cîţu a exclamat entuziast: „s-a obţinut imposibilul”!  Cu alte cuvinte, nici Cîţu nu mai spera că România va scăpa de nivelul „junk”.

Speranţa este în banii europeni. Dar actualii guvernanţi visează prea mult la aceşti bani. Veniturile actuale ale statului se duc, aproape în totalitate, în pensii şi salarii bugetare. De 30 de ani tot văd speranţa că aceste venituri vor creşte şi, nimic. Banii europeni vin pentru investiţii, în infrastructură, în modernizarea  marilor sisteme sociale: sănătate, educaţie, etc.

Părerea dnei Anca Dragu, preşedintele Senatului, fost ministru de Finanţe: o mulţime de cheltuieli sociale vor fi împinse pe fonduri UE, ca şi investiţiile”.  De când UE ne dă fonduri pentru cheltuieli sociale? Dimpotrivă. România trebuie să aloce fonduri pentru partea de cofinanţare a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri UE.

Ce spune programul de guvernare

Şi programul de guvernare vede lucrurile la fel.

„Nouă paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme de servicii publice şi corespunzător de cheltuieli publice”.

„Reformarea sistemului fiscal-bugetar este o etapă esenţială, pentru a atinge un cadru favorabil creşterii economice şi consolidării fiscale. Pe termen mediu însă, Guvernul României depune eforturi substanţiale pentru evitarea de downgrading a ratingului de ţară. Implicaţiile imediate ar fi descurajarea investiţiilor şi creşterea costului finanţării suverane”.

„Pe termen mediu, datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro)”. 

Dacă într-un singur an, 2020, datoria publică a sărit de la 34% din PIB, la 45% din PIB, în cât timp vom ajunge la 60% din PIB?

Acestea sunt declaraţii generale, optimiste. Concret, aritmetic, vom vedea în bugetul pe 2021 cum se va ţine cont de programul de guvernare.

Avem o coaliţie la guvernare, lucru care complică foarte mult realizarea bugetului

Miniştrii USR PLUS şi cei ai UDMR vor dori bani mai mulţi pentru ministerele lor. De unde, dacă aproape toate veniturile bugetare se duc în pensii, salarii bugetare şi ajutoare sociale. Mai cred că şefii coaliţiei de guvernare realizează ce înseamnă să ai un deficit bugetar imens, ce riscuri implică pentru România. În primul rând scăderea ratingului de ţară şi creşterea la cer a dobânzilor. Iar România ar deveni nefinanţabilă. În incapacitate de plată.

Viitorul buget nu va fi alcătuit de dl Cîţu, care visează numai reveniri în „V” a economiei. Actualul ministru de Finanţe, Alexandru Nazare şi şefii coaliţiei de guvernare vor decide forma bugetului pe 2021. Iar dacă premierului Cîţu nu-i convine, să-şi ia jucăriile şi să plece acasă. Nu cred că Barna, Cioloş, Kelemen Hunor nu înţeleg şi vor admite prăbuşirea României în scenariul din 2010.

În opinia mea, trebuie să ne aşteptăm la o reducere drastică a cheltuielilor de funcţionare a statului, de eliminare a ordonatorilor de credite care consumă fără să producă nimic. Metoda de a supraevalua veniturile bugetare, venirea banilor europeni care nu pot fi folosiţi la pensii, salarii şi ajutoare sociale, nu mai poate funcţiona în contextul actualei coaliţii de guvernare.

Fostul ministru de Finanţe, Orlando Teodorovici, spunea că 20% dintre bugetari ard gazul degeaba, nu fac nimic, doar plimbă hârtii. FMI spune şi mai dur: 30% dintre bugetari sunt inutili. De altfel, în perioada stării de urgenţă, când jumătate dintre bugetari au stat acasa, ţara a funcţionat bine, mersi. Nu s-a simţit lipsa lor.

De forma bugetului va depinde capacitatea României de a se împrumuta

Să nu fim naivi. Agenţiile de rating, creditorii interni şi externi, mediul economic internaţional au aşteptat alegerile şi constitutirea noului guvern pentru a vedea în ce ape fiscale se va scălda România. Iar forma bugetului pe 2021 va fi primul semnal clar al acestor „ape”.

Când vine vorba de banii lor, creditorii n-au mamă, n-au tată. Singurul criteriu pentru acordarea împrumuturilor este capacitatea ţării de a returna banii împrumutaţi. În 2010, la un deficit bugetar de doar 5,7%, creditorii au spus stop! România nu mai prezenta încredere. Dar la 10% deficit pe 2020, şi unul prognozat de 7% pe 2021? Şefii coaliţiei de guvernare trebuie să-şi pună experţii la treabă să facă toate evaluările necesare, cu implicaţii pe bugetul pe 2021. Să se consulte şi cu UE şi cu  alte instituţii internaţionale.

Concluzii

Orban a fugit de la şefia guvernului ştiind ce va urma în domeniul bugetar. Florin Cîţu este prea naiv şi încrezător în „V”-uri, este aerian, şi nu înţelege că într-o coaliţie nu mai face ce vrea el. Iar „imposibilul” nu merge de prea multe ori la apă. În funcţie de înţelegerea fenomenelor economice şi financiare a noilor şefi ai coaliţiei, vom avea un buget „sănătos”, care să nu dea ocazia investitorilor să spună stop, nu mai avem încredere în economia României!