Primele 100 de zile ale Guvernului Grindeanu: proteste, remanieri, salarii şi pensii mărite

Premierul Sorin Grindeanu şi echipa sa au ajuns, pe 15 aprilie, la primele 100 de zile de guvernare. Executivul a trecut cu brio de o moţiune de cenzură, a reuşit adoptarea mai multor măsuri pozitive, însă Grindeanu a fost nevoit să facă două remanieri şi s-a confruntat cu cele mai mari proteste postdecembriste.

Învestit la 4 ianuarie, Guvernul Grindeanu a ajuns, sâmbătă, la primele 100 de zile. Pe scurt, guvernul sprijinit de PSD, ALDE şi UDMR a reuşit să luarea mai multor măsuri benefice pentru electorat, cum e cazul creşterii salariului minim de la 1.250 de lei până la 1.450 de lei, creşterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei, creşterea cu 20% a salariilor personalului din administraţia publică sau creşterea burselor pentru studenţi, fie că vorbim de cei din ciclurile de licenţă sau doctorat. Pe de altă parte, Guvernul Grindeanu a arătat de mai multe ori că pe lângă toate aceste măsuri promovate intens ar avea şi agendă ascunsă care priveşte modificări controversate ale Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

74 de zile de protest

În noaptea de 31 ianuarie, Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat adoptarea Ordonanţei 13/2017 prin care era modificată legislaţia penală. Guvernul dezincrimina printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG) care nu a fost pe ordinea de zi, abuzul în serviciu, infracţiune de care este acuzat, printre mulţi alţi politicieni, şi Liviu Dragnea. OUG a fost publicată în Monitorul Oficial la ora 1.20. Potrivit textului, o parte a ordonanţei îşi făcea deja efectele, iar o altă parte se aplica peste 10 zile. În urma anunţului, în Bucureşti, peste 15.000 de oameni au protestat în faţa Guvernului. La 100 de zile de guvernare, protestatarii  au „celebrat”, la rândul lor, 74 de zile de contestare, seară de seară în Piaţa Victoriei, a celor  din echipa Grindeanu.  Apogeul a fost pe 5 februarie când aproximativ 500.000 de oameni au ieşit să protesteze în toată ţara.

Momentul OUG 13 s-a încheiat cu abrogare acesteia şi demisia lui Florin Iordache. De altfel, în ziua care a fost anunţat înlocuitorul lui Iordache, pe 22 februarie, Grindeanu a prezentat primul val de remanieri din echipa sa. La Justiţie, în locul lui Iordache era numit Tudorel Toader, Mihaela Toader de la Ministerul Fondurilor Europene era în înlocuită de Rovana Plumb, Mihai Tudose prelua portofoliul Finanţelor înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, mutat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

Remanierea vicepremierului

A doua fază a remanierilor a avut loc pe 27 martie, când ALDE i-a retras sprijinul vicepremierului Daniel Constantin, care ocupa şi funcţia de ministru al Mediului, în urma scandalului între acesta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. În locul său a fost numită Graţiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, iar în această funcţie a fost desemnat liderul senatorilor ALDE, Viorel Ilie.

Între cele două remanieri, Guvernul Grindeanu s-a confruntat şi cu o moţiune de cenzură, care nu a avut şanse să treacă. De altfel, la atacurile politice ale adversarilor, Grindeanu a răspuns doar cu ironii. Singurul moment tensionat a fost provocat atunci de deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa, cel care „proferase injurii“ la adresa Opoziţiei, după cum i s-a plâns deputatul Lucian Viziteu lui Liviu Dragnea, liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor.

„Bâlbâielile“

Chiar dacă Opoziţia nu i-a creat probleme, coaliţia de guvernare şi-a pus singură unele piedici. De exemplu, Legea prevenţiei ar fi trebuit aprobată de Guvern până pe 23 februarie şi ar fi trebuit să prevadă că firmele nu vor mai fi sancţionate imediat de către autorităţi, în cazul descoperirii unor nereguli, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control. De asemenea, proiectul Legii salarizării unitare încă nu a fost depus la Parlament, cu toate că a fost prezentat drept o mare realizare a guvernării PSD-ALDE.