Primul document de acest tip emis de UE!

Foto Shutterstock

Antisemitismul umbreşte Europa, iar formele de ură de orice fel subminează valoarea unei persoane şi sunt incompatibile cu ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Aceasta este motivaţia pentru care, în premieră, UE lansează o strategie de combatere a antisemitismului şi pentru susţinerea vieţii evreieşti (2021-2030).

Deşi în spaţiul public nu s-a discutat despre Strategia UE pentru combaterea antisemitismului, comunicarea UE a fost deja dezbătută în Comisia pentru politică externă şi cea pentru cultură şi media. Este un document important care marchează voinţa europeană de a combate ura.

A urî înseamnă a adormi raţiunea şi cred că nu este nevoie să vă spun ce naşte somnul raţiunii. O astfel de adormire a simţului critic acoperă astăzi Europa. Una dintre cele mai pregnante manifestări ale acesteia este antisemitismul.

Deşi Holocaustul a fost una dintre cele mai profunde ofense aduse umanităţii, vedem că astăzi, după 76 de ani, 44% dintre tinerii evrei europeni au fost victime ale hărţuirii antisemite. Pentru a o evita, 71% dintre evreii Europei au învăţat să nu poarte însemne religioase. Discursul instigator la ură online şi offline, atacuri fizice asupra evreilor, a proprietăţilor lor şi a lăcaşurilor de cult, vandalizarea mormintelor, toate acestea au devenit un fenomen constant cu care ne confruntăm noi europenii.

85% din evrei susţin că antisemitismul este o problemă, nouă din zece evrei simt că antisemitismul a crescut în ţara lor, iar unul din doi europeni le dau dreptate, potrivit documentului UE.

Această realitate trezeşte conştiinţa colectivă europeană, iar ea cere acţiune! Pentru a se asigura că acele momente negre ale umanităţii rămân în trecut.

Acesta este şi scopul noii strategii europene care are trei arii generale de acţiune: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism, susţinerea vieţii evreieşti din UE şi educaţie, cercetare şi comemorare. Un al patrulea obiectiv este utilizarea tuturor instrumentelor de politică externă ale Uniunii pentru a combate antisemitismul la nivel global.

Comisia va introduce, de asemenea, şi o iniţiativă de extindere a listei „infracţiunilor UE” pentru a include infracţiunile motivate de ură şi discursurile de incitare la ură.

Însă ştim că prima armă în lupta împotriva antisemitismului este educaţia. Pentru că simptomul unei curricule şcolare deficitare este apariţia negaţionismului. Nu îţi poţi asuma ceea ce nu cunoşti, iar orice menţiune a memoriei Holocaustului va suna a acuzaţie nefondată. O scurtă vizită pe un blog conspiraţionist va confirma această tristă realitate.

Pentru a eradica discriminarea trebuie tratată, mai întâi, ignoranţa. România a înţeles acest lucru.

Strategia naţională pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (2021-2025) este recomandată de către Comisia Europeană tuturor celorlalte state europene. Chiar a fost un document de referinţă al UE în elaborarea strategiei comunităţii europene.

Iar faptul că „Istoria Evreilor. Holocaustul” va fi introdusă ca disciplină obligatorie în învăţământul liceal şi profesional, începând cu anul şcolar 2023 – 2024, este un lucru foarte bun. Tindem să uităm ce s-a întâmplat chiar în ţara noastră. Elevul român de astăzi cunoaşte mai multe despre Auschwitz, decât despre cele întâmplate în Transnistria. 

După cum spunea şi Elie Wiesel: „Să nu uităm un lucru: ceea ce chinuie victima cel mai mult nu este cruzimea agresorului, ci tăcerea martorilor.” Prin strategia naţională şi cea a Uniunii Europene, prin legile recent adoptate, arătăm clar că refuzăm să fim martori tăcuţi în faţa nedreptăţii şi a discriminării.

Strategia UE de combatere a antisemitismului şi pentru susţinerea vieţii evreieşti este un document care va avea susţinerea Parlamentului României!