Program de guvernare: SIIJ, înlocuită cu o altă structură. Schimbări în numirea procurorilor de rang înalt. Ridicarea MCV, obiectivul principal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Catalin Predoiu FOTO Facebook Catalin Predoiu

La capitolul justiţie din programul de guvernare al cabinetului Ciucă, principalul obiectiv menţionat este finalizarea monitorizării prin MCV. SIIJ va fi desfiinţată până la 31 martie 2022, urmând a fi înlocuită cu o altă structură. Legile justiţiei ar putea cuprinde modificări importante legate de numirea şefilor marilor parchete.

Cabinetul Ciucă îşi propune contrucţia unui sistem de numire a procurorilor de rang înalt prin care rolul factorului politic să fie diminuat, dar şi realizarea unei proceduri de contestare a revocării în faţa instanţei în acord cu hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 august 2020 (decizia în cazul Kovesi).

Astfel, noul guvern îşi asumă "o procedură nouă de selectare a procurorilor de rang înalt, cu diminuarea rolului politic excesiv al ministrului justiţiei, rol criticat în rapoartele MCV şi cu asigurarea echilibrului şi a dialogului decizional functional, în limitele atribuţiilor constituţionale, între iniţiatorul procedurii (Ministrul Justiţiei), avizatorul selecţiei realizate de Ministrul Justiţiei (Secţia de procurori a CSM) şi emitentul actului administrativ de numire în funcţie (Preşedintele României)".

SIIJ, înlocuită cu o altă structură

Guvernul Ciucă îşi asumă ca Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie să fie desfiinţată până la 31 martie 2022, urmând a fi înfiinţată o structură similară, “care să ofere garanţii de independenţă a magistraţilor şi să asigure în acelaşi timp mecanisme eficiente pentru o reală şi efectivă răspundere a judecătorilor şi procurorilor, în condiţii de imparţialitate şi de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneţia din iulie 2021 şi al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Legile justiţiei

Principii urmărite prin modificarea legilor justiţiei:

  • independenţa judecătorilor şi procurorilor
  • admiterea în profesie şi promovarea în carieră pe criterii meritocratice
  • funcţionarea eficientă, transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei
  • funcţionarea eficientă a instanţelor, a Inspecţiei Judiciare şi a Ministerului Public
  • răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri
  • separaţia, echilibrul şi cooperarea loială dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului
  • respectarea obligaţiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneţia şi, mai nou, din Mecanismul statului de drept, la care se adaugă jurisprudenţa recentă a CJUE şi CEDO, precum şi cea a Curţii Constituţionale a României (CCR).

Reformarea Inspecţiei Judiciare este un alt obiectiv al Guvernului, fiind avută în vedere prin modificarea Legilor Justiţiei, scopul fiind ca "această instituţie să ofere garanţii sporite de independenţă, imparţialitate şi profesionalism, în acord cu decizia CJUE şi cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV".

O altă măsură asumată este relansarea luptei anticorupţie şi consolidarea luptei împotriva criminalităţii organizate şi a evaziunii fiscale, prin asigurarea de resurse umane şi financiare DNA şi DIICOT.

Infracţiunile de mediu, prioritare

Una dintre priorităţi este combaterea infracţiunilor de mediu prin adoptarea unor soluţii "legislative de clarificare a competenţelor materiale precum şi extinderea reţelei naţionale a procurorilor specializaţi pe infracţiuni de mediu şi specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate, a tuturor infracţiunilor de mediu".

De asemenea, potrivit documentului, cabinetul Ciucă promite transpunerea directivelor europene în legislaţia naţională. Executivul are în vedere şi revizuirea legii aplicabile mediului de afaceri şi litigiilor cu profesionişti, "armonizarea legislaţiei primare, secundare şi a practicii judiciare cu reglementările europene în materia TVA şi a altor taxe, cu jurisprudenţa CJUE şi codificarea legislaţiei privind insolvenţa şi falimentul".

Eliminarea inechitatilor salariale si privind pensia de serviciu, asigurarea cadru legislativ pentru grefieri şi sistemul de probatiune, punerea în acord a codurilor penale cu deciziile ccr, digitalizarea justitiei,continuarea demersurilor pentru realizarea cartierului pentru justitie, un sediu adecvat pentru ICCJ şi recuperarea prejudiciilor prin intarirea rolului ANABI sunt printre obiectivele menţionate în document.

Ministerul Justiţiei va fi condus de Cătălin Predoiu, cel care a ocupat postul şi în cabinetul Orban.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite