Proiectul Roşia Montană se întoarce de unde a pornit

Minerii mai au de aşteptat până vor săpa din nou aurul Apusenilor                                Foto: Adevărul

Proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană va fi respins de către Parlament, în procedură de urgenţă, însă proiectul minier poate continua pe calea legislaţiei comune.

 Proiectul de lege privind exploatarea aurului de la Roşia Montană, iniţiat de Guvern şi trimis la Parlament, a fost omorât în faşă. Când toţi aleşii se pregăteau să formeze o nouă comisie parlamentară, care să se ocupe exclusiv de exploatarea aurului din Munţii Apuseni, a ieşit la rampă Crin Antonescu şi a schimbat radical situaţia.

„Deşi discuţiile din Parlament nu au început, am un punct de vedere ferm şi definitiv conturat în legătură cu proiectul Roşia Montană. Cred că proiectul exploatării la Roşia Montană nu poate fi susţinut, proiectul fie ar trebui retras, fie ar trebui respins. Consider acest lucru nu din motive tehnice, nu pentru că acest proiect nu ar avea şansa să fie fezabil sau util, ci pentru că există consecinţe majore care împiedică aprobarea acestui proiect“, a fost declaraţia prin care liderul PNL a schimbat soarta proiectului legislativ.

„NU MAI ARE ROST SĂ LUNGIM LUCRURILE“

Liderul PNL a pus decizia pe seama valului de proteste stârnite în ţară. „Există o uriaşă cantitate de suspiciune nu doar în mediul politic, în online, în opinia publică, că decidenţi politici în această chestiune nu ar acţiona conform cu interesele publice, naţionale legitime. Nu cred că cineva dintre decidenţii importanţi sunt angajaţi într-un lobby specific ai Gold Corporation, că au fost cumpăraţi“, a argumentat Antonescu.
Reacţia premierului Victor Ponta nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Şeful Executivului i-a convocat pe Crin Antonescu şi pe Valeriu Zgonea într-o şedinţă-fulger şi a anunţat, oficial, faptul că proiectul de lege privind Roşia Montană va fi trântit în Parlament.

„Nu m-a luat prin surprindere poziţia lui Crin Antonescu, dar nu pot spune că sunt foarte fericit. În momentul în care avem o majoritate conturată, nu mai are rost să lungim lucrurile“, a spus Ponta. Premierul a anunţat şi paşii procedurali pentru respingerea proiectului. „Ce rost mai are să facem comisie când liderii politici s-au pronunţat? Nu cred că se mai răzgândesc. Proiectul trebuie respins foarte repede la Senat, iar, apoi, Camera Deputaţilor, în şedinţă de urgenţă va respinge proiectul Roşia Montană“, a mai spus Ponta.

LEGEA A PICAT, PROIECTUL CONTINUĂ
Respingerea proiectului de lege nu înseamnă însă stoparea exploatării miniere de la Roşia Montană, ci doar reluarea unui traseu legislativ mult mai anevoios. Deoarece Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) deţine licenţa de concesiune oferită de statul român în anul 1998, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană, pentru maximum 20 de ani, proiectul îşi va continua parcursul până va obţine toate avizele de funcţionare.

Scopul pentru care Guvernul a iniţiat proiectul de lege dedicat special proiectului Roşia Montană a urmărit două obiective: disiparea răspunderii politice la nivelul Parlamentului şi, în special, scurtarea parcursului birocratic. În ce constă acest parcurs birocratic? În primul rând, pentru a demara exploatarea zăcământului aurifer, compania RMCG, formată din Gabriel Resources (investitorul canadian) şi Minvest SA (deţinută de statul român), are nevoie de semnătura a nu mai puţin de 13 ministere şi instituţii ale statului. Până acum, proiectul a trecut prin birourile a numai trei miniştri. Date fiind importanţa şi implicaţiile socio-economice ale acestui proiect, oficialii din Ministerul Justiţiei au considerat că este necesară şi poziţia Ministerului Apărării Naţionale şi cea a Ministerului de Externe.

Dacă proiectul iniţiat de Guvern s-ar fi transformat în lege, avizele de la aceste instituţii puteau fi obţinute prin procedură rapidă, metodă ce ar fi grăbit şi declanşarea săpăturilor aurifere.

STATUL ROMÂN, BUN DE PLATĂ?
Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMCG, a primit cu reticenţă decizia politicienilor români şi a lansat unele ameninţări voalate ce vizează o acţiune în instanţă. „Gabriel încearcă să obţină rapid confirmări privind declaraţiile făcute şi clarificări asupra impactului asupra propunerii referitoare la avizarea proiectului Roşia Montană. Dacă propunerea legislativă este respinsă, compania va evalua toate variantele de acţiune disponibile, inclusiv notificarea formală a intenţiei de a iniţia un litigiu ca urmare a multiplelor încălcări ale tratatelor internaţionale referitoare la investiţii“, se arată într-un comunicat.

Premierul Victor Ponta spune şi el că statul român ar putea fi bun de plată, dar nu a oferit date concrete privind sursa acestei datorii. „Cei de la Roşia Montană, mă rog, compania, din 1998, dar mai ales din 2005, de când a venit Băsescu preşedinte, au avut asigurări ferme din partea preşedintelui că proiectul se va face, şi, sigur, există contracte, există avize, acum, dacă nu se face, în mod cert vor cere despăgubiri. Cât vor cere şi ce se va întâmpla nu ştiu. În mod sigur nu va exista răspunderea Executivului, şi eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a Guvernului, pentru că până la urmă Guvernul de unde dă bani? Tot din banii cetăţenilor români, nu?“, a avertizat Ponta.

DATORII CĂTRE GABRIEL RESOURCES
Gabriel Resources Ltd. a împrumutat 500 de milioane de euro companiei RMGC pentru a-şi mări capitalul social, dar a creditat şi Minvest SA Deva cu 38 de milioane de euro, tot ca aport la capitalul social, pentru a-şi păstra participaţia de 19,3 la sută din RMGC.

Capitala, străbătută în marş de 10.000 de oameni

A opta zi de proteste faţă de proiectul de exploatare minieră a reunit peste 10.000 de oameni în Bucureşti. Tineri, bătrâni, părinţi, copii, hipsteri, rockeri, intelectuali, studenţi şi suporteri, cu toţii au pornit la pas chiar din Piaţa Universităţii, de lângă fântână, locul de întâlnire devenit deja celebru pentru bucureşteni.  Marşul s-a întins pe aproximativ opt kilometri şi a durat circa cinci ore, mulţimea blocând bulevard cu bulevard. Oamenii au continuat spre Piaţa Romană – Piaţa Victoriei – Bulevardul Iancu de Hunedoara – Şoseaua Ştefan Cel Mare – Calea Moşilor – Bd. Carol I – Piaţa Universităţii.

Pentru o perioadă, în fruntea mulţimii, ca un lider simbolic, mergea o mamă cu trei copii mici. Unul dintre ei dormea în cărucior. Pe pancarta atârnată de cărucior scria: „Ce părinte este acela care lasă moştenire copiilor săi în locul unor munţi de aur, un lac plin de cianură?“. Pe pancartă era desenat un steag cu capul lui Decebal deasupra mesajului „Români, nu fiţi laşi!“. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul celorlalte zile de protest, nici cel de duminică nu a primit aprobare, motiv pentru care reprezentanţii Jandarmeriei Capitalei au fost reticenţi în a aproxima numărul celor prezenţi pe stradă.

„FĂRĂ CIANURĂ LA NOI ÎN NATURĂ“
Liderii de la portavoce estimau, la începutul marşului, între 8.000 şi 9.000 de oameni, timp în care surse din cadrul Jandarmeriei au spus că sunt în jur de 2.000 de oameni. „Nefiind aprobat, nu putem face decât estimări subiective“, au declarat aceştia pentru „Adevărul“.

În timp ce mulţimea făcea opriri periodice, oamenii scandau lozinci ca „Băse, Ponta şi ai lor să se ascundă sub covor“, „Fără cianură la noi în natură“, „Jos cenzura“, dar şi deja celebrele „Ieşiţi din casă, dacă vă pasă“ sau „Uniţi salvăm Roşia Montană“. De-a lungul serii, s-a atins un maximum de peste 10.000 de oameni. Nu au existat conflicte. Marşul s-a terminat în Piaţa Universităţii, atunci când mulţimea a blocat complet intersecţia.  Întreaga manifestaţie se apropia de final, după ora 2.00 noaptea, când în Piaţă încă mai erau circa 500 de oameni. (Ionuţ Ungureanu)