PSD nu este de acord cu actuala formă a legilor Educaţiei. Proiectul de suflet al preşedintelui Iohannis se duce de râpă...

Apare prima reacţie a PSD la proiectele de legi pentru Educaţie promovate de preşedintele Iohannis şi ministrul Sorin Cîmpeanu. Reacţie negativă. Vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea, spune că va depune în parlament amendamente care să corecteze „neregulile” care „ar bulversa extrem de mult sistemul educaţional, cât şi statutul profesorilor”. Fără acordul PSD, asumarea răspunderii guvernului pe legile Educaţiei este imposibilă.

Rămâne dezbaterea parlamentară, care aruncă în aer calendarul stabilit de Cîmpeanu pentru aprobarea acestor legi.

Calendarul propus de ministrul Cîmpeanu

Ministrul Cîmpeanu spune că toate instituţiile prevăzute în arhitectura de sistem vor fi organizate până la finalul lunii iunie 2023, astfel încât la 1 septembrie 2023 să avem aplicate în şcoli prevederile celor două legi ale Educaţiei. Inclusiv planuri cadru noi pentru liceu, planuri cadru şi curriculum puternic revizuite pentru primar şi gimnazial. Scăzând 8 luni pentru legislaţia subsecventă, ajungem în noiembrie 2022. Încă 30 de zile pentru promulgarea şi intrarea în vigoare după publicarea în MOf, suntem în octombrie 2022. Adică cele două camere ale parlamentului au la dispoziţie o lună şi jumătate pentru dezbatere în comisii, apoi în plen şi aprobarea legilor. Cine poate crede aşa ceva nu cunoaşte funcţionarea parlamentului! Nu mai punem la socoteală eventuale reclamaţii la CCR!

Ministrul Cîmpeanu a mizat pe asumarea răspunderii guvernului pe cele două legi, dar după discuţiile aprinse în spaţiul public şi în rândul specialiştilor această asumare nu mai este posibilă. Mai ales că premierul Ciucă ar putea fi acuzat că încearcă să scape de acuzaţia de plagiat prin asumarea răspunderii guvernului pe legea construită de Cîmpeanu pentru salvarea plagiatorilor în tezele de doctorat.

Ce spune vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea

În urma dezbaterii organizate în Maramureş pe marginea legilor Educaţiei, cu participarea Secretarului de Stat în ministerul Educaţiei, Antoneta Bolchiş, Gabriel Zetea a spus:

„Cei prezenţi la întâlnire şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte cuprinse în acest proiect de lege astfel că, după câteva ore de discuţii s-a decis constituirea unui grup de lucru care va pregăti observaţiile pe care le au cei avizaţi. În urma analizei pe care am făcut-o împreună cu colegii mei am stabilit că foarte multe dintre modificările propuse ar bulversa extrem de mult atât sistemul educaţional cât şi statutul profesorilor, iar grupul de lucru constituit va puncta toate aceste nereguli pe care, personal, le voi depune în Parlament ca şi amendamente la proiectul de lege.”

Este prima poziţie a PSD, exprimată de către un vicepreşedinte al PSD care, după cum ştim regulile din PSD, nu vorbea de capul lui.

Nici alte partide, PNL şi UDMR nu şi-au exprimat susţinerea politică pentru proiectul Iohannis-Cîmpeanu. Nu de alta, dar vin alegerile şi partidele au mare grijă să nu-şi ostilizeze părţi mari din electorat. Cât despre USR şi AUR, şi-au declarat deschis opoziţia faţă de proiectele Iohannis-Cîmpeanu

Ce prevederi din lege sunt puternic criticate

Au stârnit o reacţie puternic negativă acele prevederi din Legea Învăţământului Superior care îi salvează pe plagiatorii din tezele de doctorat:

- Doctorii pot renunţa benevol la titlul de doctor

- După trei ani acuzaţia de plagiat se prescrie

- Doar universităţile care au emis titlul de doctor pot constata plagiatul

Examenul de Bacalaureat, structura învăţământului liceal, acceptarea la catedră a absolvenţilor de învăţământ superior fără o pregătire psiho-pedagogic prealabilă şi multe alte prevederi controversate au stârnit discuţii largi în rândul profesorilor, părinţilor şi specialiştilor.

Aici se ajunge când preşedintele Iohannis, autorul proiectului România Educată, şi ministrul Cîmpeanu, executantul fără crâcnire a tot ce scrie în România Educată s-au crezut posesorii adevărului absolut în materie de Educaţie. În toate dezbaterile care au urmat şi la care a fost prezent, ministrul Câmpeanu a băgat pumnul în gura tuturor criticilor care demonstrau, negru pe alb, erorile din legi. O altă mare prostie.

În schimb, ministrul Cîmpeanu promite salarii mari şi finanţări mirobolante pentru Educaţie, deşi nu are calităţi care să-i permită să facă astfel de promisiuni, aflate în resortul altor ministere. Iar fără ca aceste finanţări să fie cuprinse in Bugetul de Stat pe 2023, până la 15 noiembrie 2022, promisiunile devin apă de ploaie.

Dobânzile uriaşe la care se împrumută România reprezintă dovada că investitorii şi-au pierdut încrederea că România poate onora uriaşele credite şi dobânzi contractate până în prezent. În loc să reducă cheltuielile de funcţionare a statului, guvernul a angajat alte mii de bugetari, care toacă bani ce nu există.

În astfel de condiţii, cererile lui Cîmpeanu sunt vorbe aruncate în vânt, fără nicio acoperire în bugetul României.

La recenta rectificare a bugetului, Câmpeanu a cerut 668 milioane de lei, şi a primit 57. Încă o dovadă că cererile sale nu sunt băgate în seamă la nivelul executivului.

Poziţia preşedintelui Iohannis

Toate manevrele ministrului Cîmpeanu s-au bazat pe susţinerea preşedintelui Iohannis, căruia i-a copiat în legi pasaje întregi din România Educată. Doar că influenţa preşedintelui Iohannis se subţiază pe măsură ce se apropie termenul de expirare a mandatului.

Aşa cum stau acum lucrurile, legile Educaţiei vor intra în dezbatere parlamentară cel puţin un an. În toamna lui 2023 partidele, parlamentul, sunt cuprinse de febra alegerilor multiple din 2024, nu mai are nimeni timp şi chef de legi organice, care în plus s-au dovedit şi extrem de criticabile.

Cum s-a întâmplat şi în situaţii anterioare similare, preşedintele Iohannis nu mai este ascultat. Nici în vara aceasta n-am văzut o susţinere declarată a PNL pentru legile Educaţiei marca Iohannis- Cîmpeanu. Deşi presupun că au existat presiuni în sensul acesta.

În concluzie

Aprobarea legilor Educaţiei prin asumarea răspunderii guvernului a picat, pentru că PSD nu le susţine în forma actuală. Dezbaterea parlamentară aruncă în aer calendarul lui Cîmpeanu, iar în toamna anului 2023 şi în anul 2024 partidele, politicienii, parlamentul, sunt preocupaţi de soarta alegerilor, nu de nişte legi create de Iohannis care şi pleacă din funcţie în 2024.

In astfel de condiţii, schimbarea legilor în Educaţie rămâne în sarcina viitoarei puteri şi a viitorului parlament, rezultate în urma alegerilor din 2024.