PSD rescrie procedura penală în favoarea politicienilor corupţi
0
PSD este pe cale să reactiveze un proiect legislativ de modificare a Codului de Procedură Penală, astfel încât politicienii cercetaţi pentru corupţie să nu mai poată fi arestaţi preventiv sau scoşi în cătuşe de la DNA
PSD continuă să lupte la scenă deschisă cu procurorii DNA pentru a-şi salva corupţii din mâinile Justiţiei. Parlamentarii Puterii sunt aproape de a promova un proiect legislativ, iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae, care ar mutila serios Codul de Procedură Penală şi, astfel, puterile procurorilor.
Modificările încep cu articolul 202 din Codul de Procedură Penală, în sensul în care Şerban Nicolae redenumeşte noţiunea de arestare preventivă. Propunerea operată de senatorul PSD spune că arestarea preventivă se dispune în urmatoarele două forme: „arestul la domiciliu“, respectiv „arestul sever“. Acest ultim concept – arest sever – nu a existat niciodată în Codul de Procedură Penală. Practic, este o noţiune inventată de Şerban Nicolae. „În opinia mea, o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele deosebite privitoare la persoana inculpatului“, explică Şerban Nicolae conceptul de „arest sever“.
„Efecte indirecte şi asupra MCV-ului“
De altfel, senatorul PSD îşi permite să-i certe puţin pe judecători, insistând ca arestul sever să fie dispus numai în condiţii extraordinare, „evitându-se orice elemente de circumstanţiere care pot induce discriminarea ori abuzul prin subiectivismul relativ“.
Şerban Nicolae chiar oferă câteva exemple de „subiectivism relativ“ de care dau dovadă magistraţii: „evaluarea anturajului (n.r.- suspectului) şi a mediului din care acesta provine“ şi „evaluarea altor împrejurări privitoare la persoana acestuia“. Lecţia predată de Şerban Nicolae judecătorilor continuă. Astfel, senatorul PSD oferă doar două exemple de infracţiuni mari şi late pentru care s-ar impune măsura arestării preventive ( arest sever sau arest la domiciliu): acte de violenţă care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi infracţiuni privind securitatea naţională.
Şerban Nicolae „a uitat“, în mod subit, de infracţiunile de corupţie, care i-au înfundat pe cei mai mulţi dintre parlamentari. Chiar şi Guvernul, în avizul negativ pe care l-a dat proiectului legislativ, a atras atenţia că lipsesc infracţiunile de corupţie, alături de altele tot atât de grave. „Prin reglementarea propusă, pe viitor nu s-ar mai putea dispune de către un judecător măsura arestării preventive în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor săvârşite prin mijloace electronice, spălare de bani, şantaj, evaziune fiscală sau pentru orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsă cu închisoare mai mică de 10 ani“, se arată în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Victor Ponta şi trimis preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Guvernul a invocat chiar şi criticile europene atunci când a respins proiectul senatorului Şerban Nicolae. „Menţionăm şi faptul că o intervenţie legislativă de această natură poate fi considerată ca afectând stabilitatea cadrului legislativ în combaterea corupţiei, ceea ce ar avea efecte indirecte şi asupra MCV-ului“, mai subliniază Executivul. Practic, Şerban Nicolae a şters din Codul de Procedură Penală, de-a valma, infracţiunile pentru care politicienii ajung adesea în „beciul domnesc“ al Poliţiei. Operaţia a fost taxată şi de Consiliul Legislativ, care a oferit chiar şi exemplul unei decizii luate de CEDO, care a justificat măsura arestării preventive chiar şi pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi fals intelectual, mult mai puţin periculoase, ca pericol social, decât corupţia sau şantajul.
Arestul la domiciliu devine vacanţă
Cât priveşte cealaltă măsură a arestării preventive (cea mai puţin aspră) – arestul la domiciliu –, Şerban Nicolae aduce şi aici câteva modificări, evident, în favoarea inculpaţilor. Senatorul PSD a propus eliminarea posibilităţii de a dispune arestul la domiciliu pe baza gradului de pericol al infracţiunii. În noua formă, alineatul 2 din articolul 218 are următorul cuprins: „Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin (1) se face ţinându-se seama de (gradul de pericol al infracţiunii se elimină) scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte circumstanţe personale ale inculpatului“. În plus, Şerban Nicolae le dă posibilitatea inculpaţilor să-şi aleagă locul unde doresc să meargă în arest la domiciliu.
„În cazul în care inculpatul locuieşte, cu caracter permanent, într-o altă locuinţă decât cea declarată ca domiciliu, la cererea inculpatului, instanţa poate dispune ca arestul preventiv la domiciliu să se aplice în respectiva locuinţă“, arată articolul 221. Cum majoritatea politicienilor care ajung în faţa procurorilor au nenumărate vile, ar fi foarte uşor ca, printr-o viză de flotant, să poată să-şi ispăşească pedeapsa privativă de libertate în case de vacanţă, la munte sau la mare, în funcţie de anotimp.
Şerban Nicolae a avut grijă să umble şi la capitolul imagine, în condiţiile în care tot mai mulţi politicieni, indiferent de partid, se plâng de „spectacolul cătuşelor“, mai exact de faptul că inculpaţii sunt scoşi cu cătuşe din sediul DNA. „Inculpatul (…) nu este încătuşat în nici o împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse“, se arată în modificările operate de PSD la articolul 208. Lipsesc, din nou, faptele de corupţie.
Motive mincinoase
Şerban Nicolae a depus proiectul legislativ de modificare a Codului de Procedură Penală la Senat în luna februarie, invocând o serie de motive aberante. Spre exemplu, că măsura controlului judiciar nu corespunde Constituţiei României, întrucât nu ar prevede perioada pentru care se instituie această măsură, citând o decizie a CCR de la finalul anului 2014. Astfel, Şerban Nicolae a propus ca durata măsurii controlului judiciar să nu poată depăşi 60 de zile calendaristice. Însă modificarea propusă de senatorul PSD fusese deja operată de Guvern cu două luni înainte. În data de 17 decembrie 2014, după decizia CCR care critica lipsa unei perioade pentru luarea măsurii, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit următoarele: „ În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi pe o durată de cel mult 60 de zile“. Însă Şerban Nicolae s-a făcut că nu vede ordonanţa Guvernului şi a înregistrat proiectul la Parlament folosind argumente false. De altfel, Guvernul a ţinut să-i reamintească lui Şerban Nicolae faptul că a modificat Codul de Procedură Penală în sensul indicat de CCR.
Încă un hop: Comisia Juridică
Proiectul de lege iniţiat de Şerban Nicolae a primit până acum trei avize: unul negativ - din partea Guvernului, şi două pozitive - unul de la Consiliul Legislativ, dar cu foarte multe observaţii şi corecturi, şi altul de la Comsia pentru drepturile omului. Acum, proiectul se află la Comisia Juridică, apoi, imediat după Paşte, urmează votul în plen sau adoptarea sa tacită.
Ponta ezită. Partidul insistă
Premierul Victor Ponta a fost întrebat ieri, imediat după şedinţa conducerii PSD, cum comentează modificările la Codul de Procedură Penală, atât timp cât ele sunt operate de un senator din propriul partid. „Nu cunosc aceste lucruri. De unde aveţi aceste informaţii? Când o să le cunosc, o să le comentez“, a încercat Ponta să se eschiveze.
Premierul nu are cum să nu cunoască acest proiect legislativ, din monent ce semnătura sa apare pe avizul negativ al Guvernului. Chiar dacă preşedintele PSD refuză să-şi asume răspunderea politică pe acest proiect de lege, oamenii din eşalonul doi al partidului au insistat public pentru modificarea Codului Penal. „Aş vrea foarte mult ca noi, un partid de stânga, să înţelegm că s-a greşit cu acel Cod Penal asumat al domnului Predoiu, iar juriştii noştri să vină cu propuneri prin care, fără jenă că vor ţipa unele ambasade sau vor striga unii deontologi apropiaţi de vechea putere, s-o spunem extrem de clar că avem nevoie de legi care să facă dreptate şi nu răzbunare“, a declarat senatorul PSD Georgică Severin la Consiliul Naţional al partidului de săptămâna trecută. „Invit pe juriştii noştri să se aşeze pe Codul Penal şi pe Codul de Procedură Penală şi să vină cu propuneri, să le votăm. Nu să spunem că, dacă ne legăm de asta, avem probleme“, a adăugat Severin. Iată că după numai o săptămână, juriştii PSD au găsit soluţia: un proiect de lege care stătea deja în sertarele Parlamentului, dar care devine mai actual ca nicodată, dacă ţinem cont de problemele social-democraţilor cu legea. Ultimul exemplu este Dan Şova, salvat de cătuşe prin votul senatorilor PSD.
Avocatul lui Cătălin Voicu a vrut să pună botniţă presei
Şerban Nicolae a fost avocatul senatorului PSD Cătălin Voicu, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare pentru corupţie, după ce s-a dovedit că acesta coordona o veritabilă reţea de traficat sentinţe, ale cărei tentacule ajunseseră până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi judecătorul Florin Costiniu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, dar aceştia execută pedepse cu suspendare.
Senatorul Şerban Nicolae a iscat un scandal şi anul trecut, când a propus un amendament care prevedea că persoanele care dau publicităţii detalii din dosare penale pot fi condamnate la închisoare între şase luni şi trei ani. Mai mult, pentru judecători sau procurori, pedeapsa ar fi fost de închisoare de la doi la cinci ani. Atacul la adresa libertăţii presei a avut loc tot într-o zi de marţi, iar proiectul a fost adoptat tacit de Senat. Iniţial, Guvernul condus de premierul Victor Ponta a transmis că Executivul a avizat favorabil proiectul legislativ, dar după scandalul iscal în mass-media s-a revenit asupra declaraţiei. La acea dată, premierul Victor Ponta a apărat, totuşi, proiectul lui Şerban Nicolae şi a declarat că „într-o societate normală, cei care dau informaţii din dosare sunt Birourile de presă ale Parchetelor şi pentru cei care cumva dezvăluie informaţii nepublice, în toată Europa, există sancţiuni“. Ulterior, Guvernul a revenit cu un comunicat în care a precizat că proiectul a primit aviz negativ.
Cum vrea PSD să scoată, prin lege, cătuşele de pe mâinile politicienilor
Se încarcă comentariile...
