Puciul eşuat de la CCR. Societatea românească a dovedit că are anticorpii care să o apere de „infecţii“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Respirăm uşuraţi. Puciul planificat la CCR, de către Dorneanu şi Lăzăroiu, a eşuat. Explicaţiile specialiştilor, implicarea instituţiilor româneşti şi de la UE, presiunea mediatică formidabilă şi-au făcut efectul. Judecătorii CCR au renunţat să ducă la bun sfârşit puciul planificat pentru miercuri şi l-au amânat până joi dimineaţa, la 10, apoi pentru 19 aprilie. Dorneanu şi Lăzăroiu şi-au dat seama că nu se pot juca cu „anticorpii“.

Derularea evenimentelor

Mai toţi comentatorii şi analiştii, inclusiv Victor Ponta, credeau că miercuri, 10 aprilie, CCR îi va salva pe Dragnea şi alţi zeci de penali cu rang înalt de braţul justiţiei. Miercuri la prânz deja se contura o majoritate de 5-4 în favoarea emiterii unei decizii care să arunce în aer justiţia romană. Sub ameninţarea, nu se ştie cât de reală, că judecătorul Lăzăroiu trebuie să se opereze, CCR a amânat până joi la 10 pronunţarea unei decizii de salvare a penalilor, prin anularea hotărârilor definitive pronunţate de completuri de 3 judecători, nespecializate în fapte de corupţie, invocând art. 29 din Legea 78/2000. O amânare aşa de scurtă n-a mai existat în istoria dezbaterilor CCR, pentru că nu era de înţeles cum judecătorii ar putea consulta sute de pagini din referatul raportorului, dl Lăzăroiu, din rapoartele ICCJ şi CSM, într-o noapte. Ideea puciştilor era că dacă se pierde momentul surpriză, greu se mai poate constitui majoritatea de 5. Cei 4 judecători care n-au acceptat puciul de miercuri au fost: Livia Stanciu, Daniel Morar, Ştefan Minea şi Mona Pivniceru.

Se pare că noaptea care a urmat a fost un sfetnic bun. Văzând reacţiile interne violente împotriva puciului iniţiat de Dorneanu şi Lăzăroiu, telefoanele primite de la Bruxelles, fie direct, fie prin intermediul lui Tudorel Toader, judecătorii CCR au acceptat joi să amâne decizia pentru 19 aprilie. Cu sau fără operaţia la care va fi supus judecătorul Petre Lăzăroiu, anticipez că sesizarea lui Iordache va fi în final respinsă sau amânată, sine die.

Ce argumente au avut greutate, până la urmă?

Am făcut aici un rezumat al argumentelor specialiştilor. Judecătorii CCR o ţineau „langa” cu respectarea art. 29 din Legea 78/2000, argument susţinut şi de avocaţii lui Dragnea, pe când Cristina Tarcea a susţinut că articolul cu pricina este abrogat de facto, de alte legi ulterioare care-l contrazic. Faptul că Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, nu avea dreptul să sesizeze CCR, nici nu s-a mai discutat. Au fost multe argumente aduse de Cristina Tarcea, sefa ICCJ, şi de specialiştii în drept. În esenţă, specialiştii spun că şi în cazul conflictelor juridice de natură constituţională CCR nu se poate abate de la principiul că rolul său este de a veghea la compatibilitatea legilor cu Constituţia, nu altceva. Conflictele juridice pe respectarea, sau nu, a legilor nu sunt de natură constituţională şi sunt de competenţa instanţelor, nu a CCR.

Fără să am dovezi, sunt convins că liniile telefonice dintre Bruxelles şi Bucureşti s-au înroşit miercuri si joi. Ceea ce s-a întâmplat public, în ziua în care era aproape sigur că guvernul va da OUG pe Codurile Penale, s-a întâmplat acum în mod discret, dar cu şi mai mare eficienţă. Mai mult, socialiştii europeni consideră îngheţate relaţiile cu PSD până când Guvernul de la Bucureşti îşi clarifică angajamentul faţă de statul de drept şi urmează recomandările Comisiei Europene, a transmis preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PEŞ), Serghei Stanişev. Şi Parlamentul European va dezbate luni, 15 aprilie, situaţia statului de drept din România.

Nu văd legătura dintre decizia CCR şi pronunţarea în dosarul Bombonica

Judecătorii din dosarul Bombonica vor amâna, probabil, sentinţa definitivă, din motive de procedură. Pentru a permite avocaţilor şi inculpaţilor să-şi exercite toate drepturile prevăzute de lege. CCR va amâna şi ea decizia în speţa legată de sesizarea lui Iordache, din motivul că au înţeles care ar fi consecinţele unui act iresponsabil. Sau o va declara inadmisibilă. Justiţia merge mai departe, în ritmul său, breasla magistraţilor nu se lasă intimidată de o putere politică care n-a făcut niciun secret din intenţia de a-şi subordona justiţia. Au ignorat, însă, maturitatea instituţiilor de forţă ale României, decizia populaţiei de a nu se lăsa antrenată într-o nouă epocă totalitaristă. Până şi Tudoarel Toader, ministrul Justiţiei, a întors armele, şi a declarat că CCR nu procedează corect dacă dă decizia de salvare a lui Dragnea şi compania.

Marcăm încă un moment în care societatea românească îşi demonstrează maturitatea şi capacitatea de a pune la punct aventurierii de la CCR, înainte de a da foc ţării.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite