„Ratele“ lui Ponta, părerea FMI şi efectul real în economie

Dacă ieşim puţin din agenda TV, vedem că există viaţă şi dincolo de televizor. Că, în timp ce PDL îşi trece examenul vieţii, în confruntarea cu mai energicul PMP, Guvernul a depăşit episodul deszăpezirilor şi a revenit la butoanele economiei. Şi, prin câteva măsuri, pune premisele unui an în care economia poate creşte din nou.

După măsura reducerii TVA-ului la pâine din 2013, noile măsuri anunţate par a avea un impact extrem de important. Nu o spun eu, ci o recunoaşte chiar şeful misiunii FMI în România, care a notat în dimineaţa asta câteva lucruri:

1. „Bugetul pe 2014 este unul de investiţii“. De mult timp nu a mai avut România un buget de investiţii într-un an electoral. De obicei, investiţiile erau oprite, iar singurele măsuri proactive erau cele de sprijin social. Iată că, pentru prima data după mult timp, există şi creşteri de salarii şi pensii (cele din ianuarie), dar şi investiţii
 
 2. „Suntem încrezători că, în acest an, creditele vor creşte din nou“. Este un semnal pozitiv pentru economie, care are nevoie de relansarea creditării. Principala cauză ‒ cele două scheme guvernamentale: „Prima Casă“ şi noua schemă de creditare anunţată ieri de Guvern.

3. „România a reuşit să emită bonduri la 30 de ani, ceea ce este o performanţă majoră“. Acest credit dat de FMI înseamnă o creştere de imagine pentru România, care se va traduce în împrumuturi tot mai ieftine. Deci, în poveri tot mai mici pentru viitor.  
 
 4. „Preţurile la gaze pentru casnici cresc potrivit unui calendar stabilit (nota mea: de guvernul Boc!), dar persoanele vulnerabile vor fi susţinute (nota mea: de guvernul actual)“.  
 
 5. „Continuăm să prevedem o creştere a PIB la 2,2% în 2014, şi la alte sectoare, nu numai agricultură“. Ăsta este un răspuns pentru cârcotaşii care spuneau că în 2013 creşterea economică a fost posibilă doar datorită agriculturii.  

6. „România poate deveni exportator de energie, ceea ce ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă“. Sigur, acest obiectiv, pentru a se realiza, trebuie susţinut de toate partidele.
 
 7. „În zona reformelor structurale s-au făcut progrese mai bune. Este cazul Romgaz“. Rămâne de văzut în ce măsură aceste zone vor ieşi din categoria „găurilor negre“.

8. La întrebarea legată de impactul în preţuri a accizei pe combustibil, reprezentantul FMI a răspuns: „Impactul pe inflaţie va fi temporar, iar inflaţia va rămâne în coridorul estimat de 2,2%“. Adică, aşa cum spunea şi guvernatorul BNR, nu cresc preţurile semnificativ din cauza accizei. Asta nu înseamnă că preşedintele va renunţa să iasă periodic să proclame altceva
 
„Ratele“ lui Ponta sunt, aşadar, un program perceput ca unul care ajută economia, care poate contribui la relansarea creditării şi a consumului şi care nu pune în pericol fundamentele creşterii din acest an. Dacă măsura va fi preluată de bănci (şi nu văd de ce n-ar fi), aproape un milion de români vor avea şansa unei păsuiri, în cazul în care au dificultăţi cu plata ratelor.

Nu este o ştergere de datorii (aşa cum se vor repezi unii să critice), ci este o reeşalonare, cumva asumată temporar de stat, care nu îl costă pe contribuabil mai nimic (câtă vreme sumele respective, intrate în consum, vor reveni rapid la bugetul de stat în valoare chiar mai mare). Şi îi ajută pe cei cu rate mici, nu pe cei care îşi permit să plătească mii de euro lunar către bănci (îmi vine în minte doar o notăriţă care investeşte în terenuri agricole lângă Bucureşti).

Şi, în contextul în care Guvernul a anunţat scăderea comisioanelor bancare (săptămânile trecute) şi, în acelaşi timp, se va ţine de cuvânt şi cu denunţarea clauzelor abuzive ‒ am avea în faţă primul cabinet care chiar luptă cu băncile şi îi ajută pe consumatori în mod direct.

O abordare de stânga, binevenită după perioada crizei, în care toată lumea ar trebui să fie mulţumită: cei care au credite vor avea posibilitatea să se redreseze financiar şi să îşi păstreze o parte din bani pentru casă; băncile vor evita costurile urmăririi rău-platnicilor şi vor stimula creditarea în continuare; cetăţenii obişnuiţi, care nu sunt atinşi de program, beneficiază oricum de reducerea comisioanelor bancare, dar şi de o economie în creştere; iar publicul, pe scară largă, va vedea în stat nu doar o structură care aşteaptă să îl jupoaie de bani de fiecare data, ci şi-un sprijin în relaţia cu băncile. Dacă s-ar aplica şi suprataxarea tranzacţiilor speculative, pe model european, ar fi chiar şi mai bine, dar aceasta este deja altă poveste.