Războiul cultural Est-Vest: de care parte se află Iohannis şi PNL?

Ludovic Orban

Biserica, familia, tradiţiile sunt valorile pe care mizează liberalii români. Şi nu e doar o coincidenţă că aceste principii stau în centrul politicii de putere de la Moscova, Budapesta şi Varşovia.

Nu e neapărat mâna Rusiei la mijloc. Modernizarea întârziată a acestor state, complicaţiile asemănătoare ale istoriei recente, prejudecăţile similare şi unele tradiţii comune accentuează diferenţele culturale dintre Est şi Vest.

De aceea nu e întâmplător că la ultimul summit european, preşedintele român, Klaus Iohannis, alături de ceilalţi 8 lideri ai statelor din Estul Europei l-au susţinut pe primul-ministru maghiar, Viktor Orban, împotriva celor 17 state occidentale care şi-au declarat „opoziţia fermă” faţă de recenta lege homofobă adoptată de Ungaria. Această lege interzice „promovarea homosexualităţii” printre minori şi impune cenzurarea filmelor, cărţilor, curiculei în general, în aşa fel încât să dispară orice ar avea legătură sau doar ar pomeni despre relaţii între persoanele de acelaşi sex. 

E o piruetă pe care o face Ungaria, care era până nu foarte demult cea mai liberală ţară din fostul lagăr comunist. Practic, Budapesta a dezincriminat homosexualitatea încă din anii 1960, spre deosebire de România, care cu greu a scos pedepsele penale pentru persoanele gay în 2003. Ungaria a recunoscut căsătoria între persoanele de acelaşi sex în 1996, în vreme ce parlamentarii români nu vor să audă nici măcar despre un parteneriat la care să aibă acces cei din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgenderi). 

Acum, însă, Ungaria se prăbuşeşte în radicalisme de toate felurile. E culoarul găsit liber de Viktor Orban pentru a rămâne la putere. Poate că liberalii români vor să-i preia discursul în acelaşi scop. Ceea ce ignoră liderii PNL sunt asocierile premierului maghiar cu celelalte partide extremist-suveraniste din Europa şi principiile lor comune. Recent, 16 partide de acest fel din UE, între care Liga Nordului, Fratelli d'Italia, Fidesz, al lui Viktor Orban, Rassemblement, condus de Marine Le Pen, şi formaţiunea austriacă PPOE au semnat la Bruxelles aşa-numita „Carte a valorilor europene”. În acest document, „familia este unitatea fundamentală a naţiunilor”, iar cooperarea între statele UE „ar trebui să se bazeze pe tradiţii” şi pe „respectul pentru moştenirea iudeo-creştină a Europei”.

Întâmplător sau nu, PNL afişează aceleaşi idealuri. „Noi suntem un partid care este născut din fibra poporului”, declară Ludovic Orban, ca şi cum l-ar cita pe argentinianul Juan Domingo Peron, părintele populiştilor. Înaintează pe această pojghiţă subţire spre tizul său maghiar şi spune mai departe că liberalii „trebuie să fie puternic legaţi de biserică”, „să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice”, să sprijine „toate valorile tradiţionale”, cum sunt „familia, biserica, satul, comunitatea”.

Acest tip de discurs nu face parte neapărat din bătălia pentru fotoliul de şef al PNL, care se va decide la toamnă şi care îi are ca protagonişti pe şeful partidului, Ludovic Orban, şi pe şeful guvernului, Florin Cîţu. Primul ministru merge pe acelaşi drum şi a votat de curând împotriva ideii de educaţie sexuală, iar preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat pe aceeaşi baricadă când a refuzat la summit-ul de la Bruxelles să fie alături de liderii europeni occidentali împotriva legii ambigue votate pe 15 iunie la Budapesta, care asociază minorităţile sexuale cu pedofilii.

Europa de Est nu se poate sincroniza cu Vechea Europă, iar legea homofobă dorită de Viktor Orban a împărţit UE pe linia de demarcaţie a celor două vechi blocuri ideologice de dinainte de 1989. Nu e clar dacă asistăm la un război cultural sau dacă în subsolurile estice există încă forţe tectonice care nu înţeleg sensul progresului. În statele foste comuniste, mulţi lideri politici ajunşi la putere vor să controleze vieţile private ale cetăţenilor lor şi cred că alianţa cu bisericile ar putea să le asigure legitimitatea necesară şi menţinerea la putere.

Aceşti lideri confundă, însă, timpul trecut cu cel prezent, fără să întrezărească viitorul. E adevărat că 60% dintre români sunt gata să voteze un partid naţionalist, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională, dar în acelaşi timp o cercetare recentă scoate la iveală că 56% din cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, segmentul adulţilor tineri din România, consideră că familiile de acelaşi sex au nevoie de o formă de protecţie legală, fie prin căsătorie (42%), fie prin parteneriat civil (14%).

Românii au luat-o demult înaintea elitelor politice şi această falie se adânceşte de la an la an. Mizând pe temele fluturate de AUR şi de alţi radicali europeni, preşedintele Iohannis şi liberalii ar putea rata nu numai pariul sincronizării cu Vestul, ci şi statura de partid mare.

Sabina Fati - Deutsche Welle