Recomandările Comisiei de la Veneţia sunt obligatorii sau facultative?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Concluziile şi recomandările Comisiei de la Veneţia sunt analizate acum pe toate feţele. Preşedintele Iohannis îi cere demisia ministrului Toader pentru că şi-a compromis definitiv credibilitatea. Problema este: ce urmează? Sunt obligate instituţiile noastre  să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia? Sau fac în continuare ce le taie capul, fără să ţină cont de tratatele semnate cu UE?

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) este partener al  Comisiei Europene, „gardianul” respectării tratatelor semnate de ţările care au aderat la UE. A spus-o răspicat  Frans Timmermans, cu ocazia dezbaterii situaţiei din România în Parlamentul European. Aşadar, Comisia de la Veneţia nu este vreun ONG oarecare, care îşi dă şi el cu părerea într-o problematică sau alta. Este organul specializat al Comisiei Europene în materia respectării tratatului privind staul de drept, respectiv Tratatul de la Copenhaga.

Sunt multe motivele pentru care Comisia Europeană a ajuns la capătul răbdării. Creşte numărul ţărilor care nu respectă statul de drept, adică separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei. Dacă acum nu pune piciorul în prag, e posibil să se împrăştie „molima” nerespectării tratatelor semnate şi la alte ţări UE.

Ce treabă are ministrul Justiţiei, om politic asumat, numit şi susţinut în funcţie de către coaliţia politică aflată la guvernare, cu numirea şi revocarea procurorilor, cu evaluări ale magistraţilor, cu sesizări ale Inspecţiei Judiciare? Unde mai este separaţia puterilor în stat?  Parlamentul dă legi, dar nu pentru a distruge independenţa justiţiei şi punerea ei sub control politic. Dacă face aşa, se abate  de la principiile statului de drept prevăzute în Tratatul de la Copenhaga, semnat de România. Iar de plătit,  plătim noi, cu toţii.

Pentru Bruxelles, lucrurile sunt clare. „Gardienii”, Comisia Europeană, Comisia  de la Veneţia, Parlamentul European,  alte organisme analizează şi stabilesc dacă şi care dintre ţările UE nu respectă tratatele semnate. Urmează o somaţie două, apoi măsuri de retorsiune. România ar putea pierde preşedinţia rotativă a UE, ca primă măsură. În luna mai 2018 a fost lansată pregătirea unui document care va lega acordarea de fonduri nerambursabile de respectarea statului de drept. Sunt şi alte măsuri ce pot fi avute în vedere pentru „cuminţirea” oilor negre ale Europei.

Nu este normal ca bani proveniţi de la contribuabili europeni să meargă în ţări care nu dau doi bani pe statul de drept. Şi dacă până acum CE a mai închis ochii, pericolul răspândirii „molimei” o obligă să treacă la acţiune imediat.

Concluzia e simplă. Ţările din UE au două variante: fie respectă tratatele semnate, şi se bucură de toate avantajele ce decurg din apartenenţa la UE, fie nu le respectă şi îşi iau jucăriile şi pleacă din UE. Dar atunci adio fonduri nerambursabile, adio locuri de muncă pentru 4 milioane de români, adio libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor. Este momentul să ne punem clar întrebarea: ce alegem?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite