Rectificarea bugetară ar putea arunca România direct în categoria „junk“ (gunoi)

Rectificarea bugetară aşteptată ar putea schimba dramatic soarta bugetului României şi a circa 8 milioane de români. Bugetari, cu familiile lor, şi pensionari. Toate semnalele specialiştilor independenţi duc spre ideea că guvernul Orban se joacă cu focul, mărind deficitul bugetar la un nivel foarte mare. Şi nu pentru că ne ceartă UE. Ci pentru că nu vom putea împrumuta bani să-l susţinem.

România este foarte aproape de categoria „junk” (gunoi) în evaluările instituţiilor de rating. În situaţia specială pe care o traversăm, nu se ştie când şi dacă economia îşi va reveni la nivelul la care se afla înainte de pandemie. Prudent este să punem răul înainte, nu să visăm cu ochii deschişi, „wishful thinking”.

Cifre care circulă în piaţa media

Conform unor informaţii obţinute de realitatea.net, datele din viitoarea rectificare bugetară ar putea fi următoarele:

PIB: 1081 miliarde lei, în scădere de la 1141 miliarde

Creştere economică: 1,1%

Deficit bugetar: 6,54% din PIB

Venituri mai mici cu 18 miliarde lei

Cheltuieli mai mari cu 11 miliarde lei

Dacă rămân aceste cifre, ele sunt unele super optimiste. Încă odată. Nu ştim cum va evolua economia mondială şi cea românească după această pandemie. Şi când va reveni la nivelul maxim de funcţionare. Cel mai bine este să fim prevăzători, să avem de unde creşte activitatea bugetară, în cazul în care economia îşi va reveni rapid. Invers e groaznic. Statul nu va avea bani să plătească pensii şi salarii bugetare.

O creştere economică de 1,1% este prea optimistă. Lipsa precipitaţiilor face ca şi agricultura să fie pusă sub semnul întrebării. Izolarea face ca producţia de legume să fie redusă, sau ca producătorii să nu-şi poată vinde marfa, iar din banii obţinuţi să înfiinţeze alte culturi. Industria auto şi cea petrolieră sunt paralizate deocamdată, şi nu se ştie când vor reporni. Pe lângă beneficii, globalizarea are şi un risc major: pică unul, pică toţi.

Deficitul bugetar de 6,54% din PIB reprezintă de departe un pericol imens. Pentru că nu se ştie dacă va putea fi finanţat din împrumuturi. România nu stă bine nici acum în evaluările caselor de rating: BBB-, treapta imediat superioară celei de „junk”. Am plecat cu un deficit bugetar de 4,6% la începutul lui 2020. Măririle de pensii şi salarii nesustenabile, acordate de PSD în anii anteriori, din motive electorale, îşi spun acum cuvântul. România nu are un PIB/locuitor care să permită plata, fără risc, a unor asemenea majorări. Împrumuturile se acordă unei ţări în funcţie de încrederea că ar putea returna banii. Ştim ce s-a întâmplat în 2010. România era în incapacitate de plată. FMI era la uşă, gata de plecare, şi doar curajul sinucigaş al lui Basescu-Boc de a tăia salariile bugetarilor cu 25% a făcut să primim, totuşi, 21 de miliarde de dolari, cu care am ieşit din criză. Creditorii ne ofereau împrumuturi pe termen de câteva luni, la dobânzi uriaşe: 8-9%.

Scenariul se poate repeta şi acum, la indigo. Vom ajunge iarăşi la tăieri masive de salarii bugetare?

Venituri mai mici cu 18 miliarde lei. Pe tot anul? Ar fi bine. Dar tot ministrul Cîţu a anunţat venituri mai mici cu 20 miliarde de lei doar în primul trimestru. Îşi va reveni economia ca Făt Frumos din poveste şi vom înregistra creşteri formidabile? Încasările la buget se vor diminua drastic, şi în urma măsurilor de scutire la plată a taxelor, impozitelor, ratelor, chiriilor, şi încă altele, fără verificări, că nu este timp. Pe proprie răspundere. Bineînţeles că majoritatea companiilor vor profita, chiar dacă nu vor fi atinse de criză. Pe de o parte sunt măsuri bune pentru salvarea firmelor mici şi mijlocii, pe de alta nu se poate verifica dacă vor profita şi cei care nu au nevoie.

Cheltuieli mai mari cu 11 miliarde lei. Din categoria vise „exotice”. Când sistemul de sănătate are nevoie acută de bani, când ministerul Muncii trebuie să susţină cel puţin un milion de şomeri rămaşi fără contracte sau în şomaj tehnic, alt milion de români reveniţi din ţări UE pentru că au rămas fără joburi, când trebuie să plătească în continuare pensii şi salarii bugetare, surplusul de 11 miliarde la cheltuieli este un vis prea frumos să fie adevărat.

Ideea cu tăierea a 25% din veniturile demnitarilor este, dincolo de valoarea morală, frecţie la un picior de lemn. Ar trebui desfiinţate şi pensiile speciale şi toate veniturile care se ridică la 5-10-15 mii de euro de persoană din sistemul bugetar. Măcar pentru valoarea simbolică.

Statul trebuie să închidă, cel puţin pe perioada pandemiei, toate instituţiile care nu lucrează. Iar personalul să treacă în şomaj tehnic. Vom vedea dacă va fi nevoie de ele după trecerea perioadei de criză. Dacă nu se taie la sânge din aparatul bugetar, vom fi cu sabia bugetară deasupra capului.

Concluzie

Dacă guvernul Orban mizează pe susţinerea unui deficit bugetar de 6,54% din PIB, din împrumuturi interne şi externe, greşeşte amarnic. Nu va găsi această sumă uriaşă, de circa 50 miliarde de euro, la creditorii tradiţionali. Şi astfel riscă să ajungă în incapacitate de plată, ca în 2010. Sper ca mizele electorale să nu întunece capacitatea „aritmetică” a guvernului, şi să nu se culce pe urechea că vor veni repede şi vremuri mai bune. S-ar putea să nu vină. Sau nu aşa de curând.