Politică

articolul anterior articolul urmator

Referendumul din 26 mai şi încălcarea dreptului constituţional de a avea acces la informaţiile de interes public

17
20 May 2019 10:34:42
Radu Carp

Am intrat în săptămâna la capătul căreia va avea loc referendumul convocat de Preşedintele României pe tema justiţiei. Este absolut firesc ca în acest context să fie pusă întrebarea dacă suntem pregătiţi, din punct de vedere normativ, în legătură cu desfăşurarea acestui referendum.

                 

Precedentul referendum desfăşurat în octombrie 2018, pornit de la o iniţiativă cetăţenească, a ridicat probleme foarte mari de organizare a campaniei, ceea ce a avut o influenţă asupra participării la vot şi a rezultatului final. Nu a fost clar cine este pentru şi cine este împotrivă. Nu s-au putut organiza dezbateri în care să poată fi prezentate puncte de vedere diferite. De o parte, a fost relativ clar cine este în favoarea referendumului - gruparea de cetăţeni care l-a iniţiat. De cealaltă parte, nu a fost clar cine a fost împotrivă. Partidele politice s-au împărţit în privinţa votului. Nu a existat o grupare clar determinată care să argumenteze un vot negativ. Dezbaterea a fost nestructurată şi a sfârşit prin a deveni lipsită de importanţă pentru conturaea opţiunilor.

Ȋn ultima parte a campaniei electorale pentru acest referendum, Preşedintele Iohannis şi partidele politice care îl susţin au apelat la AEP şi la CNA pentru a asigura o dezbatere reală referitoare la obiectul acestei consultări populare. Ȋn sfârşit s-a realizat că există o problemă care împiedică exprimarea voinţei cetăţenilor. Care este însă această problemă? Deocamdată, nu am ajuns la stadiul în care să fie pusă corect această întrebare.

Premisa de la care porneşte acesastă analiză este că în România nu există legislaţie adecvată pentru desfăşurarea unui referendum. Există o lege - cadru, nr. 3/2000, modificată în repetate rânduri, care a făcut obiectul şi al altor modificări, respinse de CCR. Partidele politice şi liderii politici şi-au concentrat atenţia îndeosebi asupra problemei cvorumului şi a obiectului referendumului. A fost omisă de către legiuitor o problemă esenţială: cum se cristalizează opiniile cetăţenilor şi dacă acest proces trebuie sau nu să beneficieze de o reglementare specifică.

Tocmai acesta reprezintă cel mai important aspect în logica unui referendum. Ȋn Marea Britanie, cu ocazia referendumului cu tema Brexit din 2016, s-au format două grupări de cetăţeni care au pledat pro şi contra. Grupările erau trans-partinice, formate din activişti civici, oameni politici, personalităţi culturale, antreprenori, etc. La fel s-a întâmplat în Irlanda cu ocazia referendumului din 2018 şi a celui care va avea loc anul acesta, simultan cu alegerile europene. Accentul s-a pus pe crearea celor două grupări care să susţină puncte de vedere pro şi contra. Disputa principală a fost şi este legată de accesul la resurse, de asigurarea dreptului la informare, etc.

De unde provin aceste accente diferite legate de desfăşurarea unui referendum? Paradoxal, tocmai dintr-un document care este foarte des invocat în România: Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneţia în 2007.

Ar fi fost necesar ca recomandările Comisiei de la Veneţia în materia egalităţii de şanse între cei care participă la un referendum să fie preluate şi în legislaţia internă, deoarece pur şi simplu nu există reglementări care să aibă acest obiect. Nu este suficient a invoca aceste recomandări. Este necesar a crea cadrul instituţional în care acestea să se poată aplica. Un cadru care în momentul de faţă nu există.

Codul de bune practici prevede că trebuie asigurată egalitatea de şanse între partizanii şi adversarii propunerii care se votează, ceea ce înseamnă neutralitatea autorităţilor administraţiei publice referitor la campanie, acoperirea de mass-media, finanţarea din fonduri publice, etc. Cu alte cuvinte, susţinătorii pro şi contra, dacă sunt grupaţi în entităţi distincte cu personalitate juridică, au dreptul la a primi finanţări publice. Acestea trebuie asigurate în mod egal pentru partizanii şi adversarii propunerii supusă la vot. Ce finanţări de la bugetul de stat există în acest moment pentru referendumul din 26 mai? Răspuns: 0.

Egalitatea trebuie asigurată în emisiunile radioului şi televiziunii publice consacrate campaniei pentru referendum dar şi în cadrul emisiunilor informative (de ştiri). Radioul şi televiziunea publică au confundat, în mod cu totul eronat, punctele de vedere ale partidelor politice cu punctele de vedere ale cetăţenilor pe marginea referendumului. Codul nu foloseşte termenul “partide”, ci terminologia “partizani” vs, “adversari”. Câte emisiuni au fost consacrate referendumului, fără ca în acestea dezbaterea să fie PSD vs. PNL/USR? Răspuns: 0.

De asemenea, trebuie să existe condiţii financiare egale pentru publicitatea radio - televizată. Nu este clar în acest moment cine are dreptul să facă această publicitate, cum trebuie redată în media.

Potrivit Codului de bune practici, “nu este necesară interzicerea completă a intervenţiei autorităţilor publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supusă referendumului”. Referendumul este al cetăţenilor, nu al autorităţilor statului. Cu toate acestea, autorităţile pot exprima un punct de vedere. A afirma contrariul înseamnă a nega dreptul la liberă exprimare al unor persoane care, temporar, ocupă funcţii publice şi au responsabilităţi în ceea ce priveşte desfăşurarea referendumului. Preşedintele Iohamnis s-a exprimat. Care este însă poziţia oficială a Guvernului? Susţine acest referendum sau este împotriva lui? Nu se poate afrma că, prin exercitarea atribuţiilor AEP, Guvernul susţine desfăşurarea referendumului. Este vorba de o obligaţie legală care treebuie imperativ respectată. De ce nu informează Guvernul pe cetăţeni că va avea loc un referendum, prin trimiterea de informaţii prin poştă, prin emisiuni informative? Este vorba de un boicot mult mai subtil decât simplul îndemn de a sta acasă. Se doreşte lipsa de informare. Codul de bune pratici are în vedere această situaţie şi prevede că textul supuus referendumului, însoşit de un raport explicativ sau de un material echilibrat aparţinând partizanilor şi adversatrilor propunerii trebuie pus la dispoziţia alegătorilor cu suficient timp înainte. Cu alte cuvinte, în prima zi a campaniei pentru referendum fiecare cetăţean al României ar fi trebuit să primească informaţii despre întrebările puse şi despre punctele de vedere ale celor două grupări constituite, pro şi contra referendum. Nimeni nu a primit nimic. Este foarte uşor a spune “întrebările sunt grei de înţeles”. Le-a explicat cumva autoritatea publică ce organizează referendumul - Guvernul?

Ne găsim astfel într-o situaţie extrem de ingrată. Nu sunt conturate grupările pro şi contra referendumului pe justiţie, dincolo de partidele politice care s-au poziţionat clar (PNL, USR) sau ezită între boicot şi vot negativ (PSD). Lipsa acestor grupări transpartinice face ca dezbaterea publică să fie exclusiv una politică, fiind în realitate o temă care implică întreaga societate, nu doar partidele politice. Lipsa de informare are efectul demobilizării la vot. Cei care ar dori să voteze vor merge la vot sau vor sta acasă fără să fi fost în prealabil informaţi despre ce înseamnă o opţiune sau alta.

După acest referendum, indiferent dacă va fi validat sau nu, ar trebui să se conştietizeze faptul că este nevoie de norme precise, clare referitor la organizarea unei consultărio populare şi că ceea ce avem în prezent priveşte doar o parte a desfăşurării procesului consultării publice.

Voi merge la vot şi voi răsounde afirmativ întrebărilor puse. O voi face însă cu gustul amar că alţi cetăţeni care ar fi putut face acelaşi gest au renunţat deoarece nu au beneficiat de un drept care este garantat de Constituţie  - dreptul de a fi informat. Atrticolul 31 din Constituţie afirmă că Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”. Se poate constata fără rezerve că nu doar Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia nu este respectat în prezent, ci şi Constituţia României.

 

      

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

17 Comentarii

Vanatorul/d.c.
20.05.2019, 11:56:44

Iohannis, ăia care ii intorc cheița si propagandistii lor pur si simplu ii iau de prosti pe romani cu ireferendumul asta aiuri ci cu cele doua intrebari ale lui, referendum care nu va avea absolut nici un efect juridic, singurul lui scop fiind unul ..electoral, adica sa le mai aduca niste voturi PNL-ului, marionetei de la Cotriceni si mafiei care l-a plantat acolo ..! E pura prosteala electorala, cu care Iohannis spera sa atraga niste voturi pentru el si pentru smenarii, cocalarii si pitipoancele care-si spun ”liberali” si ”opozitie de drepta”” , desi n-au nici in clin si nici maneca nici cu liberalismul si nici cu dreapta politica.!:)) Ca sa nu mai vorbim de ..neconstitutionalitatea pe care o presupune adoptarea unei legi care sa puna in practica ”Da”-ul la ambele intrebari..! Ar fi trebuit modificata intai Constitutia..! Numai consilierii de doi doi bani ai lui Iohannis puteau ”sa puna carul inaintea boilor”..! Una din cele doua intrebari parca ar fi adresata dinadinsunor imbecili : ”Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?” sa te crucesti nu alta..! Orice om intreg la minte isi pune intrebarea..cu ce sunt mai buni criminalii si violatorii decat coruptii..? De ce criminalii si violatorii sa poata beneficia de amnistii si gratieri iar un delapidator..nu..?:)) E mai periculos pentru societate, pentru oamenii de pe strada, delapidatorul..? :)) E clar ca Iohannis si consilierii lui de doi bani si-au batut joc de inteligenta romanilor cu cele 2 intrebari de la referendum..! Iar referendumul in sine nu-i o..lege..! Presupunand ca referendumul ”pe Justitie” intruneste cvorumul, dar si numarul necesar de voturi ”Da”, urmatoarea etapa ar trebui sa fie aprobarea unei legi specifice temei referandumului..! Dar asta numai daca vrea muschii Parlamentului..! Apoi acea lege, in cazul in care va fi adoptata totusi de parlament, cu siguranta va fi reclamata la CC ca fiind neconstitutionala (discriminatorie)..! Cu alte cuvinte, un referendum convocat acum de catre Iohannis pe tema ”Justitie” n-ar avea decat un singur rost (scop): sa-i mai aduca lui si gastii de pitipoance si cocalari isterizati care-si spun ”PNL” niste voturi, si nimic altceva. Dar la fel de bine s-ar putea sa piarda niste voturi..! Si mai e o chestie pe care propagandististii iohanisti n-o au in vedere atunici cand fac calculul ca referendumul va avea cvorum ”baban”, pentru ca are loc in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare. Fals..! Europarlamentarele nu atrag romanii la urne..! In 2007 - 29,12 %, in 2009 - 27,21%%, 2014- 32,16%. In afara de asta, nu toti cei care ar vota pentru europarlamentari, ar vota si pentru referendum..! Cu siguranta iobagii electorali ai PSD, ALDE, UDMR si chiar ai PNL ar primi ”pe sest”..indicatia sa voteze numai pentru europarlamentare, boicotand astfel referendumul..! In concluzie: indiferent de rezultatul de urne, referendumul ”pe justitie” de la care unii spera ..minuni, nu va avea niciun efect juridic, politic, social, economic, etc, si nici macar unul ..propagandistico-electoral, si asta fie ca va intruni cvorumul si numarul necesar de ”Da”-uri, fie ca nu..! Uite asa se cheltuiesc aiurea banii contribuabililor, pe mofturile electorale ale unui gainar imobiliar cu minte inceata si 17 dosare penale ”clasate”, un fanfaron cu ”aere imperiale” care a maimu?arit presedintia tarii pana a dus-o in derizoriu..! De fapt, daca e ”s-o spunem pe a dreapta”, Iohannis, mafia limberal-securitico-sereista si propagandististii ei profita de disperarea romanilor cinstiti si drepti, oameni simpli care s-au scarbit de tot de guvernarea si legiferarea PSD+ALDE, pentru a specula emotional si plan politic aversiunea acestora fata de mafiotii pesedisti, si a le oferi..”de lei doi speranta”, iluzii, gargaristica si referendumuri complet inutile sub aspectul efectelor lor reale in plan juridic, social, economic, etc) , toate in scopuri pur meschine, propagandistico-electorale..! Au invatat ”tehnica” asta de la mafiotii pesedisti, fostii lor frati intru guvernare (a se citi jafuri bugetare, devalizari ale avutiei nationale, etc) si de legiferare (a se citi masluire a legilor, a codurilor penale, etc)..!

-3 (5 voturi)
herr v.6.01
20.05.2019, 13:42:35

Iata un cetatean informat - "vanatorul/de.c." Iata opinia unui alt cetatean - insusi initiatorul referendumului, Presedintele Klaus Iohannis : "[...] Acest referendum este mai important astazi decât oricând. Dupa doi ani si jumatate de abuzuri si excese, românii au sansa de a da un raspuns clar actualei guvernari. Au sansa de a vota si de a transmite ce cred despre PSD si despre ofensiva pesedista împotriva justitiei. Pesedistii au votat Codurile. Au votat Codurile penale fara sa tina cont de nimeni! Îsi dau legi ca sa poata fura mai departe în liniste! Ei nu se mai tem de nimeni. Eu cred ca trebuie sa se teama de votul românilor din 26 mai! Unii vorbesc despre cum acest referendum este doar consultativ. Despre cum, cica, nu ar avea rezultate, pentru ca Parlamentul poate sa nu tina cont de el. Nu sunt de acord! Un referendum trimite un semnal, si acest referendum va trimite un semnal foarte important. Si acum avem o suprapunere de vot pentru partide cu un referendum. Deci, românii au posibilitatea sa dea un semnal pe doua directii. Sa voteze, sa aleaga, partidele care, dupa parerea lor, sunt bune, si pot da un vot de blam partidelor pe care nu le considera bune. Si, în acelasi timp, sa spuna daca sunt sau nu sunt multumiti cu ceea ce face PSD de doi ani jumatate încoace. Si mie sa nu îmi spuneti ca acest vot nu conteaza! El este consultativ, dar conteaza! Conteaza votul tarii si se va tine cont de rezultatul acestui vot! Daca românii vor veni la vot si vor spune ca nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat sa actionam. Imediat, a doua zi! [...]"

+2 (2 voturi)
Vanatorul/d.c.
20.05.2019, 14:40:38

Au aparut si gunoaiele propagandiste infingatoare de limbi in bocancii nulitatii de la Cotroceni..!:)) Sa-i tineti minte cand mergeti la vot pe imbecilii astia de troli iohannisti, care cred ca pot lua de fraieri cu fraze tampe si sufoacate de echivioc , precum ”Conteaza votul tarii si se va tine cont de rezultatul acestui vot!” Cine va tine cont..? Carmencita, ”Devastatorea galaxiei”..?:)) Si ce va face cu el, cu rezultatul..? Extensii, floatari, genuflexiuni, tractiuni sau dans la bara..?:)) Dragnea si Iohannis sunt Doi escroci cu par carunt, Tot ”o apa si-un pamant”, Amandoi fiind slugariti Doar de lepre si tampiti. PSD si PNL Aceeasi mizerie..!

-2 (4 voturi)
Vanatorul/d.c.
20.05.2019, 14:58:10

Si apropo..Politicianul roman cu cele mai multe dosare penale, Klaus Iohannis, si gasca lui de mafioti, smenari si cocalari caruia-i zice ”Partidul Meu” (PNL), toti unu si unu de mareti luptatori anticoruptie si neinfricati apararatori ai independentei magistratilor mafioti care-i scapa de puscarie, au in primii 11 candidati de pe lista pentru europarlamentare nu mai putin decat 9 (noua!!!) mafioti, smenari. cocalari. cu probleme de integritate..! 9 din 11..! Cei mai mai multi penali (in sensul dat cuvantului ”penal” chiar de catre gainarul imobiliar de la Cotroceni) dintre toate partidele..! Sa nu uitai nici asta cand mergeti la vot..!

-2 (4 voturi)
herr v.6.01
20.05.2019, 15:59:47

„Românii au sansa sa demonstreze ca sunt deasupra vremurilor. Exista momente, ce-i drept foarte rare, când popoarele trebuie sa fie deasupra elitelor politice pentru a-si salva tara. Din pacate, alianta PSD-ALDE-UDMR a adus tara la cel mai scazut nivel de credibilitate de la intrarea în Uniunea Europeana si pâna acum. Cu o guvernare orientata strict pe salvarea lui Dragnea si a acolitilor sai infractori, România a fost decredibilizata, fiind în pragul aplicarii Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ca semnal puternic pentru alterarea valorilor statului de drept, prin decizii destinate a pune Justitia sub controlul guvernantilor”, ( Facebook, fostul presedinte Traian Basescu). „O buna participare care sa duca la validarea referendumului ar fi semnalul dar si garantia ca România nu va abandona principiile statului de drept si ca Justitia va ramâne independenta. Este momentul ca românii sa demonstreze prin participarea la referendum, ca sunt parte a setului de valori occidentale si nu niste tolerati în selectele cluburi politice care sunt NATO si Uniunea Europeana. Românii au sansa sa demonstreze, ca atunci când politicieni derapeaza, au forta de a-si asuma responsabilitatea corectarii derapajelor unei puteri politice corupte si imorale”, a mai scris Basescu.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (17)