Politică

articolul anterior articolul urmator

Reprezentanţi ai mediului academic, scrisoare pentru Iohannis privind analiza plagiatelor

4
28 Jul 2021 20:29:09
Autor: Maria Dinu
Klaus Iohannis FOTO Presidency.ro
Klaus Iohannis FOTO Presidency.ro

Aproape 300 de reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile transmit într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui că o iniţiativă ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, poate compromite eforturile anti-plagiat. Potrivit semnatarilor, modificările reprezintă „o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi îi favorizează pe cei vinovaţi de fraudă academică”.

În scrisoare este explicat faptul că „proiectul propus de ministrul Educaţiei modifică Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi aduce schimbări de substanţă în metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat”.

Reprezentanţii mediului academic i-au cerut preşedintelui să-şi exprime public un punct de vedere asupra consecinţelor funcţionării CNATDCU şi a „culturii integrităţii”.

„Cu o zi înainte să faceţi public raportul proiectului „România Educată”, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a pus în dezbatere o propunere de ordin ministerial care, în opinia noastră, periclitează ireversibil eforturile mediului academic de a promova etica şi integritatea în universităţi. Vă solicităm ca, în calitate de iniţiator al proiectului naţional „România Educată”, să vă exprimaţi public punctul de vedere faţă de consecinţele pe care le va avea asupra funcţionării CNATDCU – şi a „culturii integrităţii” pe care proiectul dvs. îşi propune să o clădească – recenta iniţiativă a ministrului Sorin Cîmpeanu”, au scris reprezentanţii.

Ei au atras atenţia că „acest proiect a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei la data de 13.07.2021, deşi a fost respins de Consiliul general al CNATDCU cu 15 voturi „împotrivă” şi 3 abţineri”. „Modificările propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu reprezintă, în opinia noastră, o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi îi favorizează pe cei vinovaţi de fraudă academică”, au mai transmis semnatarii.

„În plus, schimbările creează mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar şi instrumente care vor îngreuna – sau chiar vor face imposibilă – emiterea unor verdicte de plagiat”, se mai arată în scrisoarea adresată preşedintelui.

Ei au mai explicat că „analizarea unei teze de doctorat in integrum reprezintă cea mai periculoasă capcană mascată a acestui proiect de modificare a legislaţiei CNATDCU. O teză de doctorat poate fi declarată plagiată şi dacă în conţinutul ei se regăsesc câteva pagini plagiate, nefiind necesară analizarea ei in integrum pentru a se emite un verdict. La fel de bine, într-o teză de doctorat se poate constata plagierea unei idei, care se poate concentra într-o singură pagină. În multe situaţii, verificarea integrală a unei teze de doctorat este imposibil de realizat din cauza limitărilor obiective pe care le poate avea o comisie de analiză: accesul la surse bibliografice sau cunoaşterea de către experţi a tuturor lucrărilor publicate vreodată pe un anumit subiect/domeniu. De asemenea, analizarea in integrum a unei teze de doctorat poate prelungi excesiv de mult emiterea unui verdict, ducând la o tolerare de facto a plagiatelor pe perioade care pot să acopere aproape întreaga carieră academică sau profesională a unor persoane bănuite de plagiat”.

Semnatarii au subliniat că „prin comparaţie, în prezent, deşi termenul legal de emitere a unui verdict este de 45 de zile şi se analizează strict doar porţiunile sesizate de un reclamant, există teze de doctorat pentru care nu s-a emis un verdict nici după cinci ani [2] de la înregistrarea unei sesizări. Este uşor de înţeles de ce obligativitatea analizei in integrum ar putea duce la amânarea unui verdict sine die”.

„Conform proiectului, sesizările care vizează teze de doctorat deja analizate vor fi declarate admisibile doar dacă acestea privesc alte capitole dintr-o teză sau dacă aduc elemente noi, care nu au fost „cunoscute” anterior de CNATDCU”, au mai adăugat semnatarii, care au explicat că „pot exista situaţii în care lucrările-sursă sunt într-adevăr „cunoscute” de comisie, fiind menţionate în sesizare, dar să fie excluse din analiză din cauza accesului limitat la acestea. Noile reguli statuează că lucrări excluse din analiză din motive operaţionale nu mai pot fi invocate niciodată în sesizările de plagiat. Prin această măsură se încearcă eliminarea posibilităţii de a depune o nouă sesizare pentru o parte dintr-o teză de doctorat care a fost declarată neplagiată fie într-un mod părtinitor, fie din cauza unor limitări obiective, dar temporare. S-ar putea ajunge, astfel, la situaţii în care unei persoane să-i fie refuzat dreptul legitim de a face o sesizare, chiar dacă este vorba despre un autor care constată că el însuşi a fost plagiat într-o teză de doctorat. Astfel, deşi un autor plagiat ar putea identifica dovezi solide de plagiat care nu au fost analizate din toate perspectivele de o comisie anterioară, acesta nu ar putea să depună o nouă sesizare”. 

”O altă modificare majoră se referă la excluderea UEFISCDI din procedura de sesizare a plagiatului şi la înfiinţarea unei noi structuri – Serviciul Secretariat CNATDCU – ale cărei atribuţii vor include pronunţarea asupra condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări care se referă la conţinutul ştiinţific al unei teze de doctorat. În plus, propunerile ministrului Educaţiei introduc un nou filtru – un aviz al Direcţiei Juridice a Ministerului Educaţiei – care ar urma să-şi dea obligatoriu acordul, în premieră istorică, pe procedura de admitere a unei sesizări de plagiat.

Ei au explicat că „această procedură de triere birocratică a sesizărilor prin Serviciul Secretariat CNATDCU devine un instrument de selecţie a priori, de către persoane care nu au competenţele necesare pentru a se pronunţa asupra conţinutului ştiinţific al tezelor de doctorat, care acoperă toate domeniile doctorale recunoscute prin legislaţia românească. CNATDCU funcţionează prin intermediul unor comisii de specialitate, în care cadre didactice şi cercetători cu o mare expertiză pe un anumit domeniu academic analizează tezele de doctorat şi de abilitare. De asemenea, în procedura de admitere a sesizărilor a fost inclusă şi Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei, care ar urma să ateste legalitatea referatului de admitere întocmit de Serviciul Secretariat CNATDCU, fapt care va birocratiza şi va îngreuna excesiv procedura de sesizare.

>>Toate aceste modificări sunt contrare demersului declarat al „României Educate” de promovare a unei „culturi a integrităţii” în mediul universitar, una în care „buna guvernanţă, etica şi integritatea devin valori fundamentale” până în 2030. Credem că este nevoie ca actorii politici să îşi asume importanţa educaţiei ca pilon central pentru o Românie democratică şi prosperă prin promovarea valorilor profesionalismului şi integrităţii. Un sistem academic care nu se află sub semnul integrităţii este un sistem fără viziune, sortit eşecului, iar România contemporană nu îşi poate permite un eşec sistemic la nivelul învăţământului doctoral şi al cercetării ştiinţifice. Aţi vorbit, încă din primul dvs. mandat prezidenţial, despre „a-i sancţiona pe cei care au copiat şi pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat” şi despre datoria instituţiilor României de a trasa o demarcaţie fără de echivoc între meritocraţie şi impostură. În calitatea dumneavoastră de iniţiator al proiectului „România Educată”, vă solicităm pe această cale să împiedicaţi transformarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CNATDCU, iniţiată tocmai de ministrul pe care l-aţi desemnat să implementeze proiectul, într-o modalitate legală de salvare a plagiatorilor<<, au mai transmis ei şi au subliniat că „demersul de reaşezare a valorilor în domeniul educaţiei, până în 2030, este unul ambiţios”. 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Vanatorul/d.c.
28.07.2021, 20:45:31

”Reprezentanţi ai mediului academic, scrisoare pentru Iohannis privind analiza plagiatelor” Trebuia sa trimiteti si pe cineva care sa i-o citeasca pana intelege,,,!

-11 (13 voturi)
kitty kat
28.07.2021, 21:33:51

IN alte tåri dezvoltate existå un program informatic ce se foloseste in invåtåmant si orice lucrare, proiect individual se trimite acolo online si aratå automat ce procent din lucrare e copiat si de unde provine... In cazul in care te inspiri din alte lucråri academice trebuie så folosesti citatul si så specifici precis sursa: autor, numele lucrårii stiintifice, anul redactårii etc. Altfel esti acuzat de plagiat si risti så fii exmatriculat. IN RO nu se doreste asa ceva. la cati IT-sti aveti ar fi trebuit så aparå un asa program de 30 ani incoace si in RO.

+10 (10 voturi)
Mihai Popescu
28.07.2021, 22:16:06

Plagiatul este un furt intelectual, deci este o fapta penala care trebuie trimisa in justitie. Dar la Romanica nu este valabil trimisul in justitie a plagiatorului pt. ca majoritatea sunt mari borfasi. Ia sa fi prins o baba ca a furat mincare dintr-un magazin, sa vezi ca imediat primea 1 an de puscarie.

-9 (13 voturi)
Ion Tamis
29.07.2021, 09:37:25

Dezbateri inutile, deoarece posesorii de doctorate plagiate sunt, preponderent, politicieni, guvernanti, legiuitori si stabi parazitari din aparatul de stat, institutii speciale si universitati, care, niciodata, nu vor accepta sa fie deposedati de vreo comisie oarecare de un "titlu de noblete intelectuala" cum este considerat de catre snobi doctoratul in Romania si, in plus, sa fie lipsiti de sporul de 15% la salariu acordat automat si prosteste de stat.

Modifică Setările