Reuniunea Consiliului European. Iohannis a cerut ca România să intre cât mai curând în Spaţiul Schengen

Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European. FOTO: Presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a participat în perioada 21-22 octombrie 2021 la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. În cadrul întrevederii, şeful statului a adus în discuţie situaţia pandemică din România, a pledat pentru combaterea reticenţei în ceea ce priveşte vaccinarea şi s-a arătat îngrijorat faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze. De asemenea, Iohannis a pus pe masă şi subiectul intrării României în Spaţiul Schengen.

Administraţia Prezidenţială informează că principalele teme aflate pe agenda reuniunii au vizat evoluţia pandemiei de COVID-19, creşterea preţurilor energiei şi criza energetică, migraţia, politica comercială europeană, agenda digitală a Uniunii şi relaţiile externe ale Uniunii Europene (UE).

Consiliul European a concluzionat că UE înregistrează progrese în lupta cu pandemia de COVID-19 ca urmare a campaniilor de vaccinare din statele membre, cu menţiunea că situaţia din unele state rămâne preocupantă.

Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României, prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene şi a vorbit despre necesitatea combaterii reticenţei de vaccinare şi a dezinformării, „care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare”.

Creşterea preţurilor la energie

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor la energie şi gaze, liderii europeni invită statele membre să utilizeze măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene şi au discutat despre măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile.

„Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili. (...) Preşedintele României s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. În acelaşi timp, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei. În acest context, Preşedintele României a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natura”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. 

Digitalizarea

De altfel, discuţiile din cadrul reuniunii au vizat şi transformarea digitală a Europei „ca instrument pentru stimularea creşterii economice, crearea de locuri de muncă, asigurarea competitivităţii, consolidarea suveranităţii digitale şi a rezilienţei europene şi facilitarea tranziţiei verzi”.

„De asemenea, liderii europeni au abordat şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin Concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale”, informează sursa citată.

Migraţia în Europa

Liderii europeni au avut pe masă şi subiectul migraţiei, context în care Consiliul European a solicitat Comisiei să avaneze soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie şi a subliniat că nu va accepta „nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice”. Consiliul European a mai concluzionat că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe.

Intrarea României în Spaţiul Schengen

„Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Nu în ultimul rând, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate Concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte.