Revenirea tinerilor plecaţi din România, o prioritate naţională pentru PSD

1 din 4 tineri nu citeşte literatură, 1 din 3 tineri nu face sport deloc, 9 din 10 tineri petrec 8 ore/zi la TV, internet, jocuri video, 1 din 2 tineri nu merge deloc la teatru, operă, balet sau concert de muzică clasică, 1 din 3 tineri consumă alcool zilnic, 1 din 3 tineri fumează zilnic. Sunt câteva cifre care schiţează profilul tânărului român...

Mai presus de cifrele prezentate mai sus, există şi indici extrem de îngrijorători relevaţi de Eurostat, în 2016: riscul de sărăcie şi excluziune socială în rândul tinerilor în 2015 era de 42,7%, cu mult peste media europeană de 29,1%, apoi cei 794.000 de tineri români care trăiesc în deprivare materială severă este un alt semn de exclamare extrem de important pentru România. Nu în ultimul rând, Eurostat prezintă o situaţie sumbră în cazul locuirii supraaglomerate, România având cea mai mare pondere a tinerilor care locuiesc în locuinţe supraaglomerate, de 67,9 %, cu mult peste media europeană de 25,1%.

Toate aceste cifre prezintă o situaţie îngrijorătoare a prezenţei tinerilor în societatea românească şi posibilităţile acestora de a se dezvolta financiar sau profesional, în acest context explicându-se şi migraţia tinerilor în Occident.

Partidul Socialiştilor Europeni (PES) şi Partidul Social Democrat (PSD) au prezentat luni, la Palatul Parlamentului, realizarea unui pact european pentru tineri, care cuprinde mai multe măsuri corelate şi cu Programul PSD pentru Tineri şi Sport.

Dintre obiectivele prioritare propuse de social-democraţi, „păstrarea în ţară a tinerilor profesionişti” este sprijintă de PSD prin patru piloni: subvenţionarea chiriei şi utilităţilor, reprezentând 75% din costul acestora, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru fiecare angajat care îşi găseşte un loc de muncă la o distanţă de 50 de km faţă de locul de reşedinţă, anual din 2017; apoi, un set de stimulente financiare în vederea atragerii tinerilor înapoi în ţară, garantarea unui fond de investiţii, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp etc. Programul de prognoză a evoluţiei pieţei muncii, de gestiune a curriculei şcolare împreună cu ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii este necesar, iar creşterea ponderii criteriului privind angajabilitatea în finanţarea instituţiilor de învăţământ superior, precum şi în clasificarea şi evaluarea externă a instituţiilor de învăţământ superior, este extrem de importantă.

Alte programe care vor completa cei patru piloni sunt: „Garanţia pentru tineret”, ce prevede alocaţii pentru finalizarea studiilor, terminarea gimnaziului sau sprijin de 250 lei/lună pentru continuarea studiilor de către tinerii din familiile sărace, apoi pentru tinerii cu studii superioare licenţiaţi „Primul Salariu”, care prevede o garantare a salariului de încadrare 2.500 de lei brut în primii 3 ani de muncă şi o subvenţionare de 50% din cheltuielile angajatorului, în cei 3 ani, cu menţinerea angajării pe 5 ani şi nu în ultimul rând, programul „Hope”, care vine în sprijinul tinerilor proveniţi din familiile sărace sau din centrele de plasament, firmele înfiinţate de aceşti tineri beneficiind de statutul de unităţi protejate autorizate.

Oprirea urgentă a exodului tinerilor este, în această toamnă una dintre priorităţile naţionale ale PSD, conform programului de guvernare, prin urmare, din 11 decembrie, statistica poate fi îmbunătăţită: unul din 5 tineri sub 25 de ani să nu mai fie şomer, iar 1,5 milioane de tineri români să nu mai fie în zona de risc de sărăcie.