Politică

articolul anterior articolul urmator

Rezilienţa democratică, continuitatea guvernării şi gestionarea crizelor: Centrul de excelenţă euroatlantică de la Bucureşti

17
1 Jun 2021 08:06:22
Iulian Chifu
Ceremonia de inaugurare a Centrului Euro-Atlantic pentru 
Rezilienţă în Bucureşti FOTO Inquam Photos / 
George Calin
Ceremonia de inaugurare a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă în Bucureşti FOTO Inquam Photos / George Calin

Şi iată că ceea ce scepticii nu s-ar fi aşteptat s-a consumat la Bucureşti, chiar luni, 31 mai, când a fost inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Alături de Centrul de Competenţă de la Bucureşti pentru securitate cibernetică, această instituţie urmează să acopere o nouă zonă de expertiză asumată de România la confluenţa intereselor europene şi euro-atlantice, ale cooperării dintre NATO şi UE.

Evenimentul de la Bucureşti a fost dublat de o conferinţă despre securitatea şi rezilienţa democratică în regiunea extinsă a Mării Negre, ambele reprezentând o abordare convergentă a unor politici naţionale transformate în instrumente şi prezenţe concrete la Bucureşti a unor instituţii cu relevanţă europeană şi euroatlantică.

Rezilienţa democratică – departe de a fi un panaceu

Rezilienţa este un concept cu relativă vechime, care a revenit în prim plan odată cu pandemia şi presupune supravieţuirea societăţii, a guvernării, a principalelor atribute şi servicii pentru populaţie în condiţii de criză majoră, de evenimente disruptive şi situaţii catastrofale de urgenţe civile. Formula de abordare nu este deloc banală şi nu presupune doar o limitare a vulnerabilităţilor existente ale instituţiilor şi societăţii sau diminuarea efectelor ameninţărilor şi riscurilor sau capacitatea normală de absorbţie a impactului crizelor. Este un concept elaborat, cu numeroase abordări şi semnificaţii multiple, cu o dezvoltare exponenţială care se adaugă cu fiecare experienţă la nivel global.

Rezilienţa nu este un atribut doar al instituţiilor, statului şi autorităţilor. Nici măcar formulele integrate ale abordării interguvernamentale nu sunt suficiente. Rezilienţa presupune conlucrarea celor trei nivele - stat/instituţii, societate cu organizaţiile societăţii civile, companii, sindicate şi, respectiv, cetăţean. La nivelul atacurilor teroriste şi al războiului informaţional, fără aportul societăţii şi al indivizilor, rezilienţa nu este posibilă. Iar condiţia fundamentală pentru a coopera cele trei nivele este încrederea în autoritate.

Fireşte că nu putem vorbi doar despre rezilienţă fără a adăuga componenta democratică. Mai ales că o componentă a atacurilor, venite la nivel hibrid sau neconvenţional, ţinteşte exact principiile şi valorile democratice care sunt utilizate pentru construcţia unor arme ce vizează societatea democratică, tocmai pentru că fiecare individ din interiorul ei apără aceste principii şi valori. Acestea sunt considerate vulnerabilităţi, şi pentru fiecare dintre ele sistemele autocratice şi iliberale construiesc arme pentru a penetra societăţile democratice şi a le altera deciziile. De aceea, rezilienţa este legată strict de democraţie, orice instrument ce excede principiile şi valorile democratice fiind inacceptabil, deoarece alterează fundamental esenţa societăţii democratice.

Democraţia în sine este o expresie a rezilienţei. Împreună cu ideea deschisă a lui Popper şi cu prezumarea liberului arbitru al individului, democraţia este expresia deciziilor luate de majoritate, cu acceptarea şi, după o dezbatere deschisă, pe baza regulilor generale ale schimbului de idei, argumente şi contra-argumente, într-un spaţiu public la care are acces tot sociosul chemat ulterior să voteze alegerile şi deciziile. De aceea democraţiile sunt mai reziliente prin natura lor, pe termen lung, iar regimurile închise, autocraţiile şi sistemele iliberale sunt reziliente doar conjunctural şi vremelnic.

Cât despre componenta de încredere între cetăţean, societate şi decident, politician, ales, aici chiar şi sistemele democratice sunt vitregite de ruptura dintre leadershipul politic şi elitele profesionale şi naturale ale societăţii. Opţiunile propuse de toate partidele politice pot fi considerate de societate şi de cetăţeni drept insuficiente sau nepotrivite, fiind vorba de a alege din spaţiul de oferte posibile. Apoi succesiunea de guvernări cu toate partidele politice care au promis, au adunat voturi şi nu au livrat la nivelul aşteptărilor reduce de asemenea încrederea. În fine, dar nu în cele din urmă, există şi criterii obiective intrinseci ale societăţii care duc la lipsa de încredere din interiorul societăţii, între cetăţeni, vecini, lipsa de solidaritate şi banalul sprijin pe care îl acorzi celui de lângă tine, unul din criteriile fundamentale de constituire a comunităţilor.


FOTO Inquam Photos / George Calin

Rezilienţa societală şi lecţiile învăţate din pandemie

La Bucureşti, au participat la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă autorităţile române, de la Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîţu, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, la secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič. Centrul este destinat atât României şi instituţiilor sale, dar şi componentei membrilor NATO şi UE şi partenerilor din Balcanii de Vest şi spaţiul estic. Atragerea interesului ambelor componente duce la susţinerea lor, transformarea în Centru de Excelenţă NATO şi acceptarea ca punct de cooperare UE- NATO.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a remarcat, în discursul său, provocările şi ameninţările, inclusiv din registrul neconvenţional, la adresa statelor şi societăţilor care fac parte din comunitatea europeană şi euroatlantică de valori care se diversifică şi devin din ce în ce mai greu de combătut. Între conceptele şi instrumentele de acţiune adecvate pentru a răspunde acestor provocări se află şi rezilienţa, cu precădere când este vorba despre provocări şi ameninţări eterogene, sofisticate şi numeroase, trebuie să implice niveluri multiple ale administraţiei şi societăţii. Preşedintele României a adăugat faptul că democraţiile sunt vizate în special de astfel de ameninţări, dar trebuie în acelaşi timp spus şi că, pe termen lung, democraţiile sunt şi cel mai bine echipate pentru a le răspunde.

Rezilienţa societală este parte a problematicii mai complexe a rezilienţei şi un indicator în sine al complexităţii activităţii în domeniul rezilienţei necesar pentru contracararea oricărui eveniment disruptiv, care accelerează anumite tendinţe, cu atât mai mult într-un context inedit şi defavorabil precum pandemia şi marile crize şi urgenţe civile. “Aşa a început acţiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă”, care răspunde unui set întreg de provocări şi ameninţări – de la provocările generate de tehnologiile emergente şi disruptive şi provocările la adresa sistemelor de comunicaţii sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize şi urgenţe complexe şi asigurarea post-criză a continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale.

Priorităţile, grupurile de lucru şi domeniile Centrului de Excelenţă de la Bucureşti

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reamintit că Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) vizează sprijinirea eforturilor de consolidare a rezilienţei UE, NATO, a membrilor UE şi NATO şi a statelor partenere ale celor două organizaţii, pentru a răspunde provocărilor actuale. Astfel, E-ARC va asigura o platformă pentru discuţii strategice, instruire şi exerciţii, dezvoltarea de concepte, precum şi furnizarea de lecţii învăţate şi va permite dezvoltarea de diferite programe şi iniţiative în domeniul rezilienţei, pe următorii trei piloni:

  • combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare;
  • dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici;
  • cooperare practică în domeniul educaţiei şi instruirii şi exerciţii comune.
 

În cadrul E-ARC vor funcţiona o serie de grupuri de lucru complexe, care se vor concentra pe teme precum

  • rezilienţa societală;
  • rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive;
  • rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice;
  • rezilienţa faţă de crize şi urgenţe complexe;
  • rezilienţa în domeniul asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale;
  • rezilienţa infrastructurii de transporturi;
  • rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
 

Practic, prezentarea făcută de Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a acoperit mai degrabă substanţa operaţională a conceptului de rezilienţă la nivelul priorităţilor româneşti, aliate şi europene. Fără a fi o acoperire exhaustivă, avem de a face cu principalele domenii asigurate: rezilienţa societală, piatra de temelie a formulei fundamentale de definire a conceptului, în varianta democratică; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive, componentă a securităţii tehnologice; rezilienţa în crize şi urgenţe complexe, componentă a deciziei în criză; rezilienţa în domeniul continuităţii guvernării şi serviciilor, care face parte din obiectivele fundamentale ale rezilienţei statale şi instituţionale; rezilienţa la ameninţările influenţelor antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali, componentă a războiului informaţional, cu relevanţă majoră în spaţiul din vecinătatea NATO şi UE.

Pe toate domeniile abordate, există substrat politic şi de interes naţional, iar portanţa este direct relevantă pentru priorităţile actuale ale hărţii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi în spaţiul hibrid. Iar constructul rezilienţei devine relevant, în contextul priorităţilor centrului de excelenţă de la Bucureşti, pentru sprijinirea cu precădere a partenerilor din spaţiul estic, pe subiectul războiului informaţional, dar şi al experienţei lecţiilor învăţate şi bunelor practici în cadrul crizelor majore disruptive, pentru aliaţii şi partenerii state democratice. O agendă solidă şi cuprinzătoare, care merită toată atenţia în dezvoltările ulterioare.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

17 Comentarii

Vanatorul/d.c.
1.06.2021, 09:04:14

”La Bucureşti, au participat la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă autorităţile române, de la Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîţu, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, la secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.” O noua institutie cu titlul pompos si fanfaronard, in care niste sinecuristi vor parazita banul contribuabililor fara a produce nimic util Romaniei si romanilor..!

-5 (11 voturi)
Constantine Constantine
1.06.2021, 10:29:03

Realitati care supara.Institutia a fost creata pentru a papa din banii romanilor.Sa nu uitam faptul ca tara e condusa de un fost vinzator de copii ajuns ulterior primar care desi se afla intr-o crasa incompatibilitate a ajuns presedinte si de un agramat ajuns PM care a grduat la Grinnell dupa ce doi ani nu a reusit sa intre la ASE.Daca astia 2 ajung sa faca un duet , vai de tarisoara asta,va fi vinduta pe bucatele.

-3 (9 voturi)
Constantine Constantine
1.06.2021, 10:34:18

De laDEX citire :''''REZILIÉNȚĂ s. f. proprietate a unui metal sau aliaj de a rezista la șocuri''''.Romani, pregatiti-va de ce e mai rau!

-5 (7 voturi)
ovidiu preda
1.06.2021, 10:12:14

Papagali neputinciosi pe bani publici

-2 (8 voturi)
ovidiu preda
1.06.2021, 10:23:29

Joaca turca cu mutre acoperite de masti imputite

-5 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (17)

Modifică Setările