Rezultat previzibil

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Inquam Photos / Octav Ganea
Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Alegerile pentru conducerea PNL au avut un rezultat previzibil atât pentru membrii de partid, pentru şeful statului, cât şi pentru opinia publică. Prezenţa preşedintelui României la Congresul PNL şi poziţionarea acestuia în favoarea candidatului, premier în funcţie, Florin Cîţu, a scutit audienţa de emoţii.

Preşedintele, încă de pe scaun, s-a poziţionat cu spatele la Orban şi cu faţa la Cîţu, indicând drumul politic de urmat. Alegerile au mai arătat că preşedintele Iohannis este câştigătorul competiţiei interne, demonstrând că PNL este al lui, iar prin Cîţu conduce atât guvernul, cât şi partidul.

Cu acest Congres s-a încheiat epoca politicienilor de profesie din PNL şi se încearcă trecerea la un nou tip de leadership mai mult tehnocrat, mai mult de natură economică, spre o guvernare riguroasă şi axată pe principiile pieţei, conform devizei mai puţini politicieni şi mai mulţi specialişti.

 În 2014 a avut loc fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi PDL. Ulterior, PNL a aderat la PPE, iar Crin Antonescu a anunţat pregătirile liberalilor pentru accederea în marea familie politică a popularilor europeni. Ulterior, Antonescu a renunţat la candidatura pentru preşedinţia României în favoarea primarului Sibiului Klaus Iohannis, deschizând drumul acestuia spre Cotroceni.

Rezultatul votului din PNL va avea un impact major asupra modului în care se va face politică de acum încolo, deoarece câştigătorul a luat totul. Astfel, Biroul Executiv al PNL este format doar din  simpatizanţii lui Cîţu. Declaraţia lui Orban cum că demisionează din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, precum şi a faptului că rupe orice fel de colaborare sau parteneriat cu “planificatorul” “loviturii de partid”, preşedintele Iohannis, după ce l-a susţinut în campania electorală prezidenţială din 2019, pune în lumină fractura creată, ca urmare a rezultatului votului. Orban a declarat că a ajuns în situaţia de a-şi cere scuze oamenilor pe care i-a convins să-l voteze pe actualul şef al statului.

Începând cu 25 septembrie 2021, PNL intră într-o nouă epocă cu acelaşi premier şi în acelaşi timp şef de partid, având astfel posibilitatea să îşi aleagă şi numească oamenii în guvern, de dorit ar fi după criterii de profesionalism şi meritocraţie, dar recomandarea taberei care l-a susţinut în cursa internă, pentru şefia partidului va cântării suficient de mult.

Reformarea partidului, o temă mult dezbătută, ar trebui să reprezinte principala sarcină a noului preşedinte al PNL, în sensul că omul potrivit ar trebui sa fie numit în sau la locul potrivit. Pe de altă parte, probabilitatea ca susţinătorii lui Orban să fie înlăturaţi de la conducerea filialelor PNL este destul de mare, mai ales că foarte mulţi dintre ei nici nu au mai avut curajul să candideze pentru vreo funcţie în partid, deoarece votul delegaţilor la congres, după cum s-a afirmat, era deja controlat.

Ce va face PNL-ul ? Rezultatele actului guvernării vor fi cele care vor determina acţiunile viitoare ale liderului partidului, precum şi a echipei alese la Congres.

Există foarte multe puncte de vedere cu privire la rezultatele alegerilor din PNL din 25 septembrie 2021. Unele critică atitudinea preşedintelui Iohannis deoarece l-a folosit pe Cîtu pentru preluarea partidului, alţii critică lipsa de democraţie din partid şi a dreptului de a alege. Astfel, unii susţinători ar fi fost îndemnaţi să facă dovada ca au votat cu premierul în funcţie prin fotografierea cărţii de identitate şi a buletinului din cabina de vot.

Un PNL reformat ar putea creşte procentul partidului în sondaje, însă o guvernare liberală până în 2024 va fi la limită, având în vedere că o majoritate stabilă va fi greu de menţinut printre parlamentari, chiar dacă se va negocia individual, bucată cu bucată, în funcţie de interesele particulare şi de grup ale fiecăruia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite