România Educată, un proiect scris de amatori  şi de care nu aveam nevoie

În sfârşit, aflăm ce conţine România Educată (RE) din chiar gura părintelui său, preşedintele Iohannis. Mare dezamăgire! Proiectul nu se ridică nici pe departe la înălţimea proiectului Miclea-Funeriu, realizat de o echipă de experţi recunoscuţi în ştiinţele educaţiei. Prin comparaţie, RE a fost realizat prin consultarea a 10.000 de „iluştri” necunoscuţi, neuniţi de o viziune comună asupra educaţiei.

Nu se ştie cine a agregat contribuţiile celor 10.000, probabil consilierul prezidenţial Ligia Deca.

Proiectul Miclea-Funeriu

Traian Băsescu are meritul de a fi apelat la specialişti pentru realizare proiectului încheiat în 2011 cu Legea Educaţiei Naţionale (LEN). Iată componenţa comisiei prezidenţiale din mandatul lui Traian Băsescu:

 Mircea Miclea- preşedintele comisiei,  profesor, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,  Daniel David – vicepreşedinte, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Daniel Funeriu – vicepreşedinte, cercetător, Universitatea Tehnică din Műnchen, Germania, Răzvan Valentin Florian – secretar, director executiv Asociaţia „Ad Astra”, Dragoş Ciuparu, profesor, Universitatea de Petrol şi Gaze „Ploieşti”, Mihai Ionac, profesor, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, imişoara, Tudor Luchian, conferenţiar, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Dorel Banabic, profesor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Romiţă Iucu, prorector, Universitatea Bucureşti, Petre T. Frangopol,consilier, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Lazăr Vlăsceanu, profesor, Universitatea Bucureşti, Cezar Bârzea, profesor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

   RE are în spate 10.000 de contributori, toţi  necunoscuţi, şi care nu împărtăşeau o viziune comună asupra educaţiei. Îşi dădeau cu părerea, fiecare cât îl ducea mintea.

   Proiectul Miclea-Funeriu s-a concretizat în 2011 prin LEN, Legea 1/2011, care a rămas în funcţie doar un an de zile, până a venit un alt cuplu „celebru”, Ponta-Andronescu, şi l-au măcelărit prin cel puţin o sută de modificări legislative. În consecinţă, n-a avut timp să-şi probeze valoarea, pentru nişte sisteme oricum inerţiale şi conservative.

   Soluţia optimă era revenirea la forma iniţială a LEN, prin abrogarea modificărilor aduse de regimul PSD, şi completarea sa cu legislaţia secundară necesară, care să-l consolideze şi să-l aducă la forma maximă de eficienţă.

Învăţământul nostru de astăzi este la un minim istoric. Ne-o arată testele PISA, conform cărora suntem ultimii din Europa în acest clasament, procentele de reuşiţi la examenele naţionale (doar 50% dintre elevi reuşesc la aceste examene), dar şi lipsa specialiştilor din piaţa muncii, de am ajuns să importăm meseriaşi din Vietnam, India şi mai ştiu eu ce alte ţări asiatice.

   În loc de aceasta, preşedintele Iohannis a dorit să-şi lege numele de o nouă reformă  a educaţiei, a câta oare, că le-am  pierdut şirul.

   Ce spune RE, prin gura preşedintelui Iohannis

   Despre Bacalaureat. „Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în societate şi în viaţă, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înţelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor.”

   Ciudată frază, venită din mintea unui om de şcoală, ani de zile profesor şi inspector. Şi eu care credeam că la Bacalaureat se măsoară competenţele obţinute de elevi pentru continuarea carierei în invamantul superior, în filiera aleasă în liceu, sau pentru a intra în piaţa muncii.

   Elevii care-şi doresc să ajungă ingineri ar trebui să dovedească la Bacalaureat competenţe solide şi stabile în fizică, matematică şi discipline tehnice. Cei care doresc să urmeze medicina, trebuie să arate că posedă competenţe în biologie, fizică şi chimie şi aşa mai departe, fiecare în profilurile şi specializările alese. Elevii  care nu urmează neapărat cursuri universitare ar trebui să aibă competenţe financiar contabile, de economie, de comunicare, retorică, etc. Sau să demonstreze că sunt pregătiţi să devină specialişti în construcţii, întreţinere maşini şi utilaje, etc.  Mai presus de orice, toţi elevii trebuie să demonstreze la Bacalaureat competenţe digitale, fără de care nu te mai poţi descurca în viaţa de azi.  Nu un examen unic, indiferent de profil. 

   „Descurcarea” în viaţa depinde  de cât de bine te-ai pregătit  pentru o carieră de succes deja aleasă în liceu. Care sunt competenţele pe care le-ai adunat în liceu. Ce altceva înseamnă a te „descurca” în viaţă? Eu nu ştiu alte căi de a te „descurca” în viaţă!

   Soluţia optimă, în consolidarea LEN, ar fi fost stabilirea, prin legislaţie secundară, a profilului absolventului de primar, gimnaziu şi liceu, prin enumerarea competenţelor pe care trebuie să le deţină la absolvire. Apoi construcţia planurilor cadru şi a programelor şcolare pentru atingerea acestor competenţe. Noi n-am procedat aşa, am abandonat forma iniţială a  LEN şi am ajuns unde vedem cu toţii.

   Înfiinţarea colegiilor universitare, la acelaşi nivel cu şcolile postliceale, este o măsură bună. După terminarea liceului, elevii care nu merg în învăţământul superior, îşi pot consolida competenţele obţinute în liceu în centre de pregătire superioare, ca resurse umane şi materiale, şcolilor postliceale.

   O nouă structură a liceului. Am propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional – care vor conferi absolvenţilor, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat, ne spune preşedintele Iohannis.

Nu înţeleg despre ce nouă structură este vorba. Cele trei tipuri de licee există şi acum, doar că că filiera „profesională” se numeşte acum filiera tehnologică. Unde este noutatea? Sper că preşedintele nu confundă filiera „profesională”, numită acum tehnologică, cu Şcoala Profesională. Ar fi sau de râs, sau de plâns.

Trecerea de la o filieră la alta în urma unei testări specifice. Şi acum se întâmplă, se numesc examene de diferenţă. Dacă preşedintele se gândea şi la trecerea de la Şcoala Profesională la liceu, prin examene de diferenţe, saltul este aproape imposibil, din cauza programelor şcolare complet diferite.

Structura sistemului de învăţământ. Rămâne preponderent aceeaşi. Se dezvoltă educaţia timpurie, se menţinem clasa pregătitoare şi gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a, ne spune preşedintele.

   Aici avea ocazia proiectul RE să adopte scenariul nr 2, din lucrările Comisiei de specialitate. Adică învăţământul primar în clasele I-VI, gimnaziu în clasele VII-IX, şi liceu în clasele X-XII (XIII). Este prevederea din LEN care a fost eliminată de PSD. Eventual cu despărţirea pe cele trei filiere, teoretică, vocaţională şi profesională încă din clasa a VII-a. Ar fi crescut numărul de trasee educaţionale pe care să meargă elevul.

Examenul de admitere la liceu este binevenit, alături de condiţia ca media de admitere la liceu să fie de minimum 5. Să nu mai avem ca în prezent peste un milion de elevi care au parcurs liceul degeaba. N-au luat examenrul de bacalaureat sau nici nu s-au prezentat la el.

Desfiinţarea Inspectoratelor Şcolare şi înlocuirea lor cu trei structuri administrative diferite este o eroare. Se măreşte birocraţia şi numărul instituţiilor de stat. Centrul Judeţean pentru Învăţământul Preuniversitar ia locul inspectoratelor şcolare, evaluarea profesorilor este preluată de ARACIP prin extinderea sa cu filiale judeţene, Centrul Judeţean pentru Formare Continuă ia locul Casei Corpului Didactic, şi va mai exista şi un Consiliu Consultativ  judeţean pentru Învăţământul Preuniversitar. Toate aceste structuri trebuie umplute cu birocraţi, acum când reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului este singura cale de a ieşi din criza bugetară. În plus, apare întrebarea. Ce a făcut până în prezent ARACIP pentru creşterea calităţii educaţiei din preuniversitar? Nimic!

Ce se va întâmpla în viitor cu RE

Va fi îngropat în parlament. Preşedintele îşi doreşte un colectiv transpartinic în parlament, care să transforme proiectul RE în lege. Cu excepţia PNL, care este obedient preşedintelui pentru că l-a adus la guvernare, nu văd un prea mare entuziasm la ceilalţi membri ai coaliţiei pentru RE. Nu mai vorbesc de PSD care se va pune total împotrivă.

Până la urmă diavolul se ascunde în amănunte. Cu ambiţiile şi orgoliile pe care le ştim, elaborarea unei alte legi a educaţiei va dura în parlament 2-3 ani, perioadă la sfârşitul căreia mandatul preşedintelui Iohannis se va fi terminat.

Şi atunci, nu mai bine reveneam la proiectul Miclea-Funeriu şi consolidam cu legislaţie secundară Legea Educaţiei Naţionale?

Pe lângă multele lucruri bune pe care le-a făcut, preşedintele Iohannis va fi menţionat în istorie şi pentru un lucru rău. A blocat revenirea educaţiei la un nivel bun, consacrat de echipa Miclea-Funeriu în Legea Educaţiei Naţionale.