Politică

articolul anterior

România Globală, Europeană şi Regională: trei cercuri pentru Imagine, Influenţă şi Impact

2
2 Jul 2020 09:31:24
Radu Magdin

Guvernul României a lansat ieri Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică. Dincolo de considerentele partizane, Planul este o veste bună, pentru că arată cel puţin intenţia de a gândi strategic ce se va întâmpla cu România în următorul deceniu.

În plus, multe din proiectele prezentate sunt susţinute de toate forţele politice, aşa că succesul lor ar însemna recuperarea unor decalaje majore de dezvoltare pentru ţară. Provocarile raman implementarea si continuitatea.
 
Ce mi-a atras atenţia la abordarea guvernamentală este că încă avem impresia că suntem o insulă şi că pandemia nu a schimbat nimic cu excepţia tulburării unor echilibre macroeconomice şi sociale. Aşa cum au arătat şi alţii, este de asemenea surprinzător că nu avem un plan clar pentru investiţia în infrastructura de comunicaţii, pentru că aici unele avantaje de astăzi se pot evapora foarte uşor. Sunt foarte puţine referirile la planul extern şi ele se concentrează, firesc oarecum, pe direcţia europeană: obiectivul convergenţei şi utilizarea fondurilor europene. Dacă tot ni se spune că vom avea parte de o criză globală mai serioasă decât cea din 1929-1933, oare nu ar fi cazul să ne pregătim pentru noul normal, să suflăm şi-n iaurt şi să pregătim un plan serios de atragere de investiţii? Cei 100 de miliarde nu sunt inca pe masa decat teoretic.
 
Argumentul meu este că trebuie să completăm abordarea naţională cu una care înţelege mizele regionale, europene şi globale. Iar această abordare trebuie să aducă împreună dimensiunile strategice şi de business. De aici atentia necesara pentru cei 3I: imagine, influenţă şi impact. Trebuie să începem să gândim global pentru business, pentru că nevoia noastră majoră de investiţii trebuie finanţată cumva. Punctul de plecare? Avem nevoie de un plan de imagine şi influenţă în plan european şi global. În plus, discuţia despre "leadershipul regional" trebuie umplută cu conţinut: acest leadership nu trebuie doar clamat, ci şi demonstrat. 
 
Cei trei piloni - imagine, influenţă şi impact - se susţin reciproc. Dacă ai o imagine bună, de ţară serioasă în care angajamentele sunt angajamente, atunci, profitând şi de dimensiunea pieţei interne şi de poziţia geografică şi strategică, îţi poţi creşte nivelul de influenţă. Dacă eşti cu adevărat punctul de reper din Europa de Sud-Est şi din zona Mării Negre (pentru Europa Centrală şi de Est în sens larg e greu de contestat leadershipul polonez), atunci poţi deveni şi destinaţie privilegiată de investiţii. Miza este cum combini securitatea cu prosperitatea. În plus, pentru că nimic nu se întâmplă de la sine, trebuie investit în canale de influenţă, în zona academică şi în think-tank-uri, pentru a genera şi amplifica voci şi idei pentru a creste calitatea ideilor si dezbaterii intern si pentru a exista in dezbaterile de idei care conteaza extern.
 
Aici ar fi primul pas. Dacă ţi-ai dezvoltat un profil regional solid, atunci îţi poţi defini şi apăra mai bine interesele în UE, poţi fi mai mult decât o ţară care e de acord cu propunerile altora şi este lipsită de iniţiativă, mai putin cand e vorba de coeziune/ solidaritate. Evident, trebuie evitate greşeli neforţate, precum ce se întâmplă în aceste zile cu proiectul laserului de la Măgurele şi cu eşecul intrării României (ELI-NP) în consorţiul european ELI-ERIC, ceea ce pune în pericol unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare de pe teritoriul României. În măsura în care chiar ne găsim ritmul şi suntem serioşi, atunci la Bruxelles te iau ca reper şi cei din afara Europei, ca destinaţie de investiţii geopolitice. Daca nu jucam ceva cu China, pastrand cartea SUA, facem ceva cu Japonia si Coreea de Sud, ambii giganti economici facand obiectul unor comunicate de la Bruxelles din ultima luna? Asta presupune atentie concreta si pregatire. 
 
Contextul este de asemenea natură că nu ne mai putem permite să fim lideri doar în proiecţiile noastre. La fel, lipsa de coordonare dintre strategic şi economic era poate trecută la costuri asumate în perioada de boom economic, dar nu văd cum putem continua la fel, când lupta pentru resurse şi investiţii va deveni tot mai dură. Oportunităţile pe care România le are trebuie capitalizate, importanţa noastră strategică trebuie să se traducă în prosperitate pentru cetăţeni, aici e o mare provocarea pentru liderii noştri politici care, suficient de ferm şi de diplomatic, trebuie să mai înveţe să bată cu pumnul în masă şi să facă asocieri în avantajul economiei. În plus, trebuie create noi opţiuni pentru România, pentru că stagnarea la nivel de discurs duce la ratarea unor şanse care vor costa foarte mult pe perioada de criză. Trebuie sa iesim in criza indelungata care vine din zodia lui "atata s-a putut" remix cu "n-ai cu cine".
 
Planul Guvernului Orban este necesar, util, dar nu suficient. Dincolo de implementare, chiar e necesară acea gândire strategică clamată în discursul preşedintelui Iohannis. Iar apropo de vremurile pe care le trăim: acea gândire trebuie să existe, dar şi să pară că există, să se vadă. Altfel, nu capitalizăm ca imagine, influenţă, impact. Lumea se schimbă în jurul nostru, iar noi nu ne putem preface că totul este la fel şi că nu e necesară o schimbare de ritm şi ambiţie. Pentru a avea resurse de dezvoltare, o viziune de influenţă pe trei cercuri - regiune, Europa(UE/NATO) şi global - este obligatorie, nu un moft.  Imperativul crizei face mai necesar ca oricând alăturarea politicii externe şi economice (relatii materializate in comerţ şi investiţii, deci prietenii / aliante si prosperitate), totul sub bagheta artei guvernării (statecraft + good governance) şi strategiei la nivel macro (grand strategy). Putem măcar încerca şi ieşi din zona sloganelor? Aşa reclădim România.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

uoɹʇoɹɔıɯ
3.07.2020, 18:42:30

legalizand necrofilia si facand parade transexuale zilnic dar si importand 100 milioane de negri si arabi, Romania va deveni o hiper putere galactica! Slavit fie PIB-ul, caci de la el luam lumina.

+1 (1 vot)
Dan Laurentiu
8.07.2020, 04:38:22

Shi anume cum ? Cum potzi profita de "marimea pietzei interene" cand esti parte a UE care tocmai cu asta se ocupa cu eliminarea oricarui avantaj concurentzial institutzional pentru firmele natzionale pe piatza interna ? Asa incat bal, bal, bal, bal shi multa yada, yada, yada, yada. Astfel incat "o viziune de influenţă pe trei cercuri - regiune, Europa(UE/NATO) şi global " hahahahahaha. E ca shi cum Bulgaria ori Ungaria ar avea proiecte de a influentza politica agricola comuna europeana ori pe cea de aliantze militare a NATO. Altminteri o dementza de cuvinte cu zero impact pentru ca esueaza in a raspunde credibil la intrebarea cantecului "Ce are ea si nu am eu E acolo la bine, va fi si la greu , ..... Ce are ea si nu am eu , Deseneaza, oare, pe cer, un curcubeu " Ce are Romanai shi nu are Europa fara ea. De ce ar avea nevoie Europa din Romanai pentru a fi intreaga ? A da stiu : O forzta de munca rezonabil de calificata, de productiva, de disciplinata de un sta opresiv shi de ieftina. Da pe fortza de munca ieftina atz-i intrebat-o daca vrea sa ramana ieftina ? Deci autorul tot ce a facut e ca a revarsat un torent de cuvinte care nu reusesc sa ascunda o relitate cruda o Romanai coloniala care isi imagineaza ca poate sa hahahahaha infulentzeze metropola hahaha. In loc de trei I (Imagine, Influenţă şi Impact) poate ca ar fi suficinet un singur I. Integrare. Integrarea firmelor cu piatza pentru a elimina capushele institutzionale si a asigura asfel sigurantza profitului sigurantza care ar stimula re-isnvestitzi acestuia. Fara capushe institutzionale gen aceste anchete DNA care itzi pot falimenta in mod garantza firma chiar daca in cele din urma justitzia itzi va da derptate. Fara capushe institutzionale gen acest sistem bancar care nu considera bancabile majoritatea firmelor romenesti shi impun condiztii oneroase shi abuzive. Fara capushe institutzionale gen acest sistem de retail care axfixiaza poroductia agricola autohtona cu caluza contractuala abuzive generate din poziztia dominata pe piatza. Fara capushe institutzionale gen acesta media controlata de aceste agentzi de publicitate cu activititate cartelizata si pozitie de monopol dovediat cu vraf shi indesat de contractele abuziv dicriminatorii practicate ca regula Deci da integrarea productatorului cu piatza si reducrea costurilor de extractzie practicate de capusele institutzionale pentru ca sa nu uitam. Conform INS ponderea la cira de afaceri a capiatalului strain este aproximativ egala cu ce a capitalului romanesc. Din nefericire pondrea la totalul impozitului pe profit platit de catre capiitalul strain este jumatate din ce a capitalului romenesc la fel ca shi in pomderea capitalului angajat la privat Ori cata vreme avem aceste decalaje catastrofale confirmate de statistica este evident ca: O relansare prin capitalul intern este imposibila deorece acesta este vlaguit shi impovarat prin tzinere in carca a capitalului strain. O relansare prin capitalul extern este imposibile deorece acesta nu are apetentza unor cheltuiele pe termen lung preferand sa fie prezent la ospatzul oferit de altzii. De ce ar investi capitalul strain in Romania shi nu in Tunisia ori in Franta ca sa dam niste exemple concrete. Ce are Romanai shi nu are Tunisia ori Frantza ? Fortza de munca iefina ? Acesta s-a evaporat. Forzta de munca ieftina a preferat sa plece. Impozite mici ? Iar tzara sa fie tzinuta in carca in continuare tot de altzii. Acestia .... cam prefera sa inchida. Altfel spus de ce s afacem, noi pe banii nostri o tzra pentru profitul capitalului strain (si a unor privilegietzi cu pile din capitalul speculativ romanesc gen Talmacean) care sa nu participe la acest efort de construire al unei tzari cand putem sa o facem pentru ACEA PARTE A CAPITALULUI ROMAN SAU STRAIN care este dispusa sa participe la acest efort de construtzie de tzara. Nu ar fi mai logic shi mai sustenebil pe termen lung sa integram efortul cu beneficiile. Ah shi acuma la final cateva vorbe despre "Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică" Stazi linistoit ca n-o sa se faca nimic. Banii europeni se vor duce la firmele europene conectate la Bruxelesc prin regulile imuse de Bruxeles (curios cum nu e nici-o firma romanesc in acesta categorie care sa genereze niste reguli europene care sa le favorizeze) Banii romnesti … nu prea exista shi vor circula in economie cam cum au circula shi pana acuma prin IMM invest. Cel mai bine a scris depre acest plan Claudiu Craciun. “Atenţia publică nu a fost atrasă de cuvântul investiţii, unul abuzat în vocabularul politic ci de suma astronomică pretins disponibilă, 100 de miliarde de euro. Chiar dacă doar o parte vor exista şi vor fi cheltuiţi, efectele vor fi majore. Nu în direcţia dezvoltării economice durabile, ci pe de-o parte, în direcţia abandonului statului social, prezentat de PNL ca fiind neproductiv şi inutil, şi, pe de altă parte, în direcţia construcţiei unei noi oligarhii economice conectată la marile proiecte de investiţii. Planul funcţionează şi ca strategie de atragere a primarilor şi baronilor locali împrăştiaţi prin toate partidele şi fără de care PNL-ul nu poate deveni principalul partid din România.” Iar ref la aces hahahaha plan am o intrebare. Cum s-a calculat la el amortizarea ? Sau daca preferatzi in engleza ROI-ul Return of Investment. Cine shi in cat timp o sa platesca nota de plata pentru acest 100 miliarde de euro ipotetici. Shi de ce ar face-o ? Shi daca bani nu sunt cu adevrat ca mai planifica acest plan ?

+1 (1 vot)