#RomanianCultureAfterLockdown – 40 de măsuri pentru relansarea sectorului cultural românesc

România e ţara în care instituţiile culturale se deschid ultimele. Poate pentru că politica se duce prin lovituri de teatru şi atunci pare că nu mai avem nevoie şi de intervenţia artiştilor. În acest context am lansat platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN, un plan cuprinzând 40 de măsuri pentru redresarea strategică şi financiară a sectorului cultural românesc postpandemie.

Analiza este inspirată de evaluarea atentă a guvernării domeniului, care a traversat drumul de la noncultură la anticultură. Miza reală a acestui raport este însă depăşirea criteriilor politice în evaluarea administrării şi redresării sectorului cultural. Am analizat măsurile pentru relansarea sectorului cultural după criza provocată de COVID-19, aplicate în 16 state europene, oferind în acelaşi timp sugestii pentru adaptarea şi implementarea acestora în România. Partea finală a raportului oferă o strategie personalizată pentru relansarea sectorului cultural românesc, concentrată în platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN.

Prin măsurile propuse, platforma are potenţialul de a genera normalitatea la care domeniul culturii nu se poate întoarce în urma corona-crizei, în absenţa unui fond de urgenţă şi a unei finanţări viabile şi diferenţiate a subdomeniilor defavorizate. Prin spiritul său, acest raport este un manifest împotriva lockdownului culturii române.

În acest moment, sectorul cultural somatizează politic efectele crizei ideologiilor şi absenţa polului de expertiză în administrarea Ministerului Culturii. 2000 de lei pe lună pentru lucrătorii din teatre şi 1300 lei pe lună pentru tehnicieni; 75% din salariul minim pe economie pentru angajaţii sectorului cultural: acestea sunt cifre ale subzistenţei, nu existenţei. Lupta pentru demnitatea vieţii artiştilor este, de fapt, bătălia noastră pentru umanism. La aceste cifre însă, ea a fost transformată într-o luptă pentru umanitate.

În ultimii cinci ani, aşadar atât înainte de pandemie, cât şi după aceasta, întreaga finanţare a independenţilor din sectorul cultural a fost susţinută preponderent de fondurile obţinute de pe urma unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului PSD din 2015, pe care eu am promovat-o, prin care lunar, 2% din încasările Loteriei Naţionale sunt virate Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN). OUG 2/2015 a adus în perioada 2015-2020 în conturile AFCN 142.804.159,08 lei. De curând, Comisia Europeană a anunţat că va aloca 33 de miliarde de euro pentru România, dintre care 21 sunt nerambursabile, sub formă de granturi, şi 12 reprezintă credite cu dobândă mică. Din acest punct de vedere, inserţia proiectelor competitive pe care le propun, sub forma unor platforme de lucru pentru artişti şi experţi din domeniul culturii, s-ar putea face în această linie bugetară suplimentară, prevăzută în planul Noua Generaţie UE, pusă la dispoziţia statelor europene, în mod diferenţiat, ca parte a programului de relansare economică postpandemie.

Totodată, Reţeaua Institutelor Culturale Naţionale din Uniunea Europeană a publicat o platformă centralizată a măsurilor adoptate de statele europene pentru sprijinirea sectorului cultural. România lipseşte, ruşinos, din această evaluare. Relansarea sectorului cultural nu se poate face pur ceremonial. Măsuri care pot fi aplicate României se desprind, prin caracterul lor urgent şi inovativ, din platformele de relansare culturală a unor state precum Franţa, Italia, Germania, Grecia, Suedia, UK. Printre cele mai importante, am evidenţiat următoarele:

• prioritizarea antreprenoriatului artistic ca strategie de redresare economică;
• introducerea unor linii de finanţare competitive şi necompetitive diferenţiate pentru operatorii culturali din subdomeniile grav afectate de pandemie;
• consultarea ambasadelor şi a institutelor culturale în vederea implicării lor în dezvoltarea programelor de sprijinire financiară a operatorilor care desfăşoară cooperări culturale internaţionale, transfrontaliere;
• solicitarea sprijinului consultativ din partea organizaţiilor culturale şi guvernamentale pentru reconfigurarea programelor de rezidenţă artistică şi stimulare a mobilităţii creative;
• dezvoltarea unor propuneri către instituţii cheie din mediul corporate care pot, prin programele de CSR, să se implice direct în deschiderea unor forme de finanţare pentru artiştii independenţi;
• încurajarea distribuţiei produselor culturale 100% româneşti prin creşterea rolului radioului şi televiziunii naţionale în stimularea acestui tip de consum;
• dezvoltarea burselor de sprijin pentru studenţii universităţilor de arte.       

Dintre cele mai importante măsuri ale platformei culturale pe care o propun, amintesc:

• dezvoltarea fondului de urgenţă al culturii pentru constituirea pachetelor de sprijin financiar alocate operatorilor culturali, prin proiectarea granturilor de salvgardare, stimulentelor financiare şi liniilor adiţionale de finanţare în mod diferenţiat;
• realizarea unui sistem de protecţie şi asigurare socială a artiştilor;
• dezvoltarea unui fond de pensii pentru operatorii culturali independenţi;
• dezvoltarea unor axe de finanţare a proiectelor culturale competitive în baza principiilor generatoare de venituri regionale;
• creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin accesarea liniilor de finanţare a accesibilizării şi digitalizării patrimoniului cultural;
• reconfigurarea Strategiei Naţionale pentru Cultură;
• numirea de îndată a unui comisar pentru coordonarea celui mai important proiect cultural pe care România îl are în faţă, cu potenţial turistic, economic şi social, pe plan local şi naţional, anume, Timişoara, Capitală Culturală Europeană 2021.

Sarcina prin excelenţă a unui guvern liberal era aceea de a salva profesiile liberale. Ceea ce trăim acum este colapsul profesiilor liberale sub o administrare liberală. În mod similar OUG 2/2015, pe care am promovat-o din poziţia de ministru al Culturii, platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN este gândită sub semnul unui pachet de măsuri care, pe termen lung, vor aduce surse de finanţare ce vor stimula accesibilitatea şi excelenţa sectorului cultural. Propun 40 măsuri inspirate de 16 state europene, acolo unde miniştrii Culturii sunt principalele voci care, alături de premieri şi de miniştrii Sănătăţii, Finanţelor şi Economiei, adresează sferei publice valorile încrederii, solidarităţii şi cooperării, în vederea întoarcerii la normalitate, ceea ce este departe de atmosfera guvernamentală autohtonă. Este regretabil că trebuie să se facă presiune politică pentru protecţia socială a artiştilor, în contextul în care lumea artei nu este o lume a partidelor, ci a civilizaţiilor, deci a societăţilor în ansamblul lor.

Platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN este singura analiză din România dedicată situaţiei domeniului cultural postpandemie şi proiectării unor strategii de redresare financiară a acestuia.

Documentul poate fi descărcat de la următoarea adresă:

https://bit.ly/ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN