Românii aleg Vestul pentru că aşa vor ei, nu pentru că aşa le cer politicienii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În poate cel mai complicat moment geopolitic al ultimilor 75 de ani (pentru că nici măcar finalul Războiului rece nu a fost la fel de plin de provocări), România este în faţa unor decizii extrem de dificile. Pentru că este momentul să îşi confirme atitudinea pro-occidentală, să arate că înţelege gravitatea situaţiei şi reacţionează în consecinţă.

Există multiple motive care ne pot face să fim îngrijoraţi şi preocupaţi şi acestea se vor înmulţi enorm dacă Rusia face pasul decisiv spre un conflict deschis în regiune.

s

Foto: Sondaj CPD SNSPA Februarie 2022

Dar, în acelaşi timp, există şi mai multe motive de încredere, care vin din suprapunerea între deciziile politice luate de România şi atitudinea publicului majoritar. Şi le enumăr pe scurt, aici:

  • 65% dintre români au atitudini pro-occidentale, la fel ca aproape oricând în ultimii 10 ani. Din 2012, de când am început să măsurăm acest lucru, am remarcat că ponderea celor care aleg Vestul este clar majoritară. Comparativ, doar 15% dintre români au încredere în Rusia şi în plus doar 5% au atitudini explicit pro-ruseşti şi anti-occidentale.
  • Deşi numărul celor care consideră că este o greşeală că facem parte din UE sau NATO a ajuns la un sfert din populaţie, trei sferturi dintre români consideră că NATO poate proteja ţara noastră, că modelul democratic occidental este preferabil celui estic şi că apartenenţa la familia euro-atlantică este benefică.
  • Publicul pro-occidental nu este limitat doar la cei educaţi, din marile oraşe, cu venituri mari şi disponibilitate de vot pentru partide precum USR sau PNL. Şi votanţii PSD sunt, în mare măsură, pro-americani, pro-UE sau pro-NATO. Am putea spune că, din perspectiva acestui clivaj (între Vest şi Est), doar votanţii AUR au dubii, în timp ce votanţii PSD, PNL şi USR au atitudini foarte clare. Acest lucru ar trebui conştientizat şi de liderii acestor partide, care în astfel de perioade complicate nu au de ce să caute motive de divizare, de dispută sau scandal, ci au datoria să înţeleagă momentul foarte special pe care îl parcurgem.
  • Atitudinile anti-occidentale s-au înmulţit enorm în multe zone din spaţiul media, profitând de vulnerabilităţile produse de ultimii doi ani de criză pandemică. Noi pagini şi grupuri de Facebook au devenit mai active, paginile care s-au afirmat cu mesaje conspiraţioniste tind acum să preia narative anti-vestice fie şi inerţial, iar noi canale social media, precum cele din Tik Tok, profită de lipsa de informare a publicului pentru a sădi seminţe ale unei atitudini de respingere a autorităţilor. Dar, în acelaşi timp, trebuie remarcat că mesajul pro-occidental rămîne prevalent în majoritatea surselor media tradiţionale, iar acest lucru reflectă o responsabilitate asumată corect de oameni şi structuri puternice din România.
  • Prezenţa trupelor NATO pe teritoriul României nu reprezintă un motiv de îngrijorare decât pentru cei care cred mizerii conspiraţioniste, iar faptul că putem vorbi de noi comandamente, noi structuri instituţionale şi noi mecanisme de mobilizare spune multe despre efortul depus de acest stat în ultimele decade.
  • Conform analizelor sociologice, cei mai vulnerabili la mesajul estic sunt tinerii fără educaţie superioară, cei din zone rurale, cei care folosesc mai puţin TV pentru informare şi se bazează mai mult pe social media, cei care se opun vaccinării şi care cred mai mult teorii ale conspiraţiilor. Aceste legături sunt demonstrate deja statistic, iar vulnerabilităţile economice produse de ultimii ani au dus la includerea pe această listă şi a celor care au veniturile afectate şi care se tem de pierderea locurilor de muncă din zona publicului activ fără studii superioare. Una din veştile bune care vin din analizele sociologice este că religiozitatea nu influenţează nivelul de încredere în Vest sau Est. Asta înseamnă că vectorii de mare credibilitate din societate (Armata, Biserica, mass-media, societatea civilă) pot contribui activ la menţinerea atitudinii pro-occidentale.

Vor urma vremuri mai complicate decât oricând – prin suprapunerea atâtor crize complexe (efectele economice post-pandemie, criza preţurilor din energie, criza mobilităţii din interiorul UE, criza geopolitică din proximitate). În aceste vremuri, oamenii se îndreaptă spre factorii în care au încredere. Iar concluzia optimistă a acestei sinteze este că, în faţa unei alegeri explicite, românii nu merg spre Vest pentru că aşa au decis politicienii; invers, politicienii iau decizii pro-Vest pentru că aşa simt majoritatea românilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite