Românii şi marile provocări europene ale anului 2020

Aderarea României la Zona Euro a devenit practic imposibilă pentru anul 2025, fiindcă, la finalul anului 2019, ţintele de deficit bugetar estimate de Comisia Europeană nu au respectat criteriile de convergenţă în baza cărora un stat membru al Uniunii Europene poate adera la Zona Euro. Românii sunt o prezenţă majoră în Diaspora, incluisv în Marea Britanie, de aceea, Brexit îi va afecta şi pe ei.

Toţi tomânii sunt cetăţeni europeni. Pe lângă ridicarea restricţiilor privind aderarea la Spaţiul Schengen, românii au sperat că va veni vremea când vor putea să folosească în mod curent Moneda Euro, prin renunţarea de către România la Leul românesc, prin aderarea la etapa a doua din cadrul Uniunii Economice şi Monetare (UEM), adică prin intrarea în Zona Euro. Din păcate, se pare că acest deziderat nu are şanse să se împlinească prea curând. În plus, realizarea Brexit, la 30 ianuarie 2020, îi va pune în dificultate pe mulţi români aflaţi la muncă în Marea Britanie, fără rezidenţă, sau fără perspective de a o obţine.

Imediat cum a ajuns la ”comenzi”, echipa guvernamentală condusă de către Ludovic Orban a anunţat că deficitul bugetar al României ar fi, în realitate, mai mare de 2,8 % cât fusese anunţat oficial. Oficialul de la Palatul Victoria, citat de postul Digi 24 a declarat că fostul guvern a menţinut deficitul bugetar, în mod deliberat sub 3% afectând mediul de afaceri prin amânarea de către guvern a rambursărilor de TVA.

            O altă soluţie de menţinere artificială a deficitului bugetar a fost, în opinia premierului Ludovic Orban, neplata lucrărilor efectuate de firmele angrenate în marile proiecte de infrastructură.

            Datele Comisiei Europene nu au fost deloc optimiste, considerându-se că, la finele anului 2019, deficitul bugetar al României a ajuns la 3,6 %. În cursul anului 2020, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 4,4 %, în timp ce pentru anul 2021, acesta ar creste cu 50 % în raport cu anul 2020, ajungând la nivelul deloc onorabil de 6, 6 %.

            Nici în privinţa creşterii Produsului Intern Brut (P.I.B.), lucrurile nu stau mai bine. Conform bursa.ro, în următorii doi ani, aceasta ar urma să se reducă de la 4,1 % în 2019, la 3,6%  în anul 2020 şi la 3,3 % în 2021.

            Rata inflaţiei ar urma, conform Comisiei Europene să atingă de la 3,9 % în 2019, 3,5 % în 2020 şi 3,4 % în 2021.

            Datoria publică a României a fost în 2019 de 35,5 % din P.I.B., în timp ce în 2020, aceasta va ajunge la 37, 2 % din P.I.B., iar în 2021, la 40, 6 % din P.I.B.

Conform site-ului consilium.europa.eu, una din condiţiile obligatorii pentru ca un stat să adere la Zona Euro, este să nu depăşească cifra de 3% la deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că România nu îndeplineşte unul din criteriile principale de convergenţă pentru a putea adera la moneda europeană.

Un alt criteriu de convergenţă este acela potrivit căruia datoria publică trebuie să fie sub 60 % din P.I.B.

Evident, trebuie să menţionăm faptul că toate aceste previziuni au la bază datele despre cheltuieli în ani politici electorali, cum au fost şi sunt anii 2019 şi 2020. Putem considera că anul 2020, an electoral pentru alegerile locale şi parlamentare va înregistra cheltuieli mult mai mari decât 2019, care nu a avut decât alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. Asta înseamnă că guvernul va oferi beneficii materiale comunităţilor locale pentru ca PNL, principala forţă politică a actualului guvern să înregistreze un scor electoral bun. Cei mai mulţi bani vor fi alocaţi în prima parte a anului 2020, pentru ca, în eventualitatea că PNL va câştiga alegerile locale, să pornească, evident, cu prima şansă la alegerile parlamentare.

Cum, în cele mai recente declaraţii, premierul Ludovic Orban a declarat că guvernul pe care îl conduce este ”un guvern de business”, se aşteaptă ca robinetul cu bani publici să se deschidă şi mai mult către firmele private angrenate în lucrări de infrastructură. Spre această idee, ne conduce afirmaţia premierului Orban, potrivit căreia, România a înregistrat un minim istoric, la investiţii, în ultimul deceniu.

            Aşadar, românii pot considera că aderarea României la Moneda Euro va rămâne un vis frumos. Faptul că România este departe de a fi admisă în spaţiul Schengen creează un disconfort pentru judeţele de la frontiera estică a României, deoarece ar fi crescut necesarul de vameşi, la Frontiera de Est a României. Vameşii ar fi fost relocaţi din Frontierele de Sud şi de Vest unde vămile s-ar fi desfiinţa, însă moldovenii ar fi avut o şansă în plus să intre în Poliţia de Frontieră.  

            În Marea Britanie, românii au preferat Anglia şi Londra, mai puţini au ales Irlanda de Nord, Ţara Galilor sau Scoţia. Foarte multe asistente medicale şi mulţi medici din au plecat în ultimii ani să muncească în Marea Britanie. În plus, românii sunt solicitaţi şi să îngrijească bătrâni la domiciliu sau în instituţii de profil. De fiecare dată, bursele locurilor de muncă, în străinătate, arătau cereri de peste 800 de locuri de muncă pe sesiunea de recrutare, marea majoritate fiind pentru Marea Britanie, Evident, după Brexit, cererea va scădea simţitor.

            Românii sunt cea de-a doua minoritate în Marea Britanie (peste 400 000 români), după polonezi, în timp ce la Londra, românii sunt cea mai numeroasă minoritate.. Foarte mulţi moldoveni de peste Prut au dobândit cetăţenia română şi cartea de identitate românească.  Se estimează că 300 000 moldoveni de peste Prut sunt în Marea Britanie, o bună parte din ei, fiind înregistraţi cu domiciliul România. În condiţiile în care moldovenii de peste Prut aflaţi în Marea Britanie, fără acte româneşti ar vedea că românii ar obţine anunimte drepturi, ar încerca să obţină şi ei acte româneşti, iar judeţele Moldovei ar avea solicitări serioase în această privinţă.

Ultimul recensământ din România, din anul 2011 arăta că, la nivel naţional, circa 5,5 % din populaţia României se afla în Marea Britanie ca populaţie rezidentă pe termen lung. În total, în 2011, la nivel naţional, au fost înregistrate circa 728 000 persoane cu domiciliul permanent în străinătate.

Românii care nu au încă statut oficial de rezidenţi în Marea Britanie pot lucra fără probleme până în luna decembrie a anului 2021. Totuşi, se vorbeşte de faptul că Guvernul de la Londra va introduce un sistem de imigrare pe modelul celui din Australia, care va face mult mai dificilă obţinerea dreptului de reşedinţă în Marea Britanie.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a definit  o formă de integrare a cetăţenilor din UE, în epoca post-Brexit: ”EU Settlement Scheme”. Astfel  cetăţenii români  în general, aflaţi în regatul Unit,  informează  Ambasada României în Regatul Unit, pot să depună cererea pentru ”EU Settlement”, imediat după producerea Brexit. Se consideră, conform Ambasadei României din Regatul Unit, că toţi românii care au 5 ani consecutivi şi mai mult de reşedinţă recunoscută în Regatul Unit vor avea şansa să obţină ”Settled Status”, timp ce restul românilor pot primi ”Pre-Settled Status”, având şansa de a putea rămâne în Regatul Unit timp de 5 ani, pentru a putea dobândi ”Settled Status”. Ei trebuie să solicite acest lucru, dacă fac dovada reşedinţei permanente timp de cinci ani pe teritoriul britanic, întrucât trecerea de la ”Pre-Settled Status”, la ”Settled-Status” nu se va produce în mod automat.

În cazul în care nu fac la timp demersurile pentru a dobândi ”Pre-Settled Status”, respectiv ”Settled Status”, românii vor avea statut de imigranţi ilegali şi vor fi nevoiţi să suporte rigorile legilor britanice.

Rudele apropiate ale românilor (conform site-ului: ”soţi sau parteneri civili, parteneri de viaţă, copii, nepoţi sau strănepoţi cu varsta  până la 21 de ani, persoane sub tutelă/ aflate în grija cetăţeanului EU resident, cu vârsta de peste 21 de ani; părinţi, bunici sau străbunici sub tutelă/ aflaţi în grija cetăţeanului  european”), care deţin ”Settled Status”, rude care trăiesc în România pot să li se alăture până la 29 martie 2022.

Românii care vor intra în Regatul Unit între 1 februarie 2020-31 decembrie 2020, trebuie să solicite această schemă de ”Pre-Settled Status”, până la 31 decembrie 2020.

În ambele situaţii, de ”Settled Status” şi ”Pre-Settled Status”, informează Ambasada României în Regatul Unit, cetăţenii români vor avea garantate dreptul la muncă, studii, asigurare şi îngrijire medicală, protecţie socială în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson a spus că în Marea Britanie nu se va face distincţie între cetăţenii din UE şi ceilalţi imigranţi. Adică, un român, un polonez, un bulgar vor avea acelaşi tratament cu al unui emigrant din Africa, Asia etc. Evident, că românii având cereri salariale mai mari, vor fi mai puţin preferaţi decât ceilalţi, obşnuiţi să muncească pe mult mai puţin. În plus, cei care vor dori să vină la muncă în Marea Britanie, vor trebui să prezinte la intrarea în Marea Britanie exact destinaţia unde vor lucra.

. Ieşirea Marii Britanii din UE va pune probleme recunoaşterii europene a studiilor (Sistemul de Credite Transferabile ECTS), aşadar, tinerii români aflaţi la studii (care nu au rude cu rezidenţă în Regatul Unit), după 31 decembrie 2020, ar putea avea probleme la echivalare în viitor, iar cei ce vor dori să plece în străinătate, la studii, vor evita, din acelaşi motiv, prestigioasele universităţi britanice (Cambridge, Oxford etc), cum de altfel, o vor face şi alţi cetăţeni europeni. După cum şi numărul britanicilor care studiază peste hotare va scădea, după 31 decembrie 2020.

Aşadar, românii vor mai avea de aşteptat până la admiterea României în Schengen şi Zona Euro, fiind nevoiţi să se confrunte şi cu greutăţile generate de Brexit.