Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Cum a reacţionat Iohannis

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Roşia Montană. FOTO Arhivă
Roşia Montană. FOTO Arhivă

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit online la Fuzhou (China), a luat decizia privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor. ICOMOS a recomandat ca experţii să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări şi controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizaţia pentru exploatare minieră”.

„Nu toată localitatea Roşia Montană intră în UNESCO, ci doar o anumită arie”, a precizat Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO.

Şi Klaus Iohannis a avut o reacţie rapidă: „Salut includerea peisajului cultural minier de la Roşia Montană în patrimoniul umanităţii! Prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”.

Institutul Patrimoniului Naţional a transmis, într-un comunicat, după înscrierea peisajului minier de la Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, că munca de cercetare ştiinţifică, documentare şi conservare de aproape două decenii a specialiştilor a fost răsplătită.

„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană - cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole - a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) şi (iv) definite de Convenţia Patrimoniului Mondial”, a precizat INP.

În acelaşi timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât şi necesitatea luării de măsuri urgente de protecţie.

În acest sens, este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista Patrimoniului Mondial în pericol.

„Astăzi, munca de cercetare ştiinţifică, documentare şi conservare de aproape două decenii a specialiştilor şi comunităţii patrimoniale din România şi din lume este răsplătită prin recunoaşterea de către UNESCO a valorii universale excepţionale a sitului de la Roşia Montană. Protejat integral ca monument istoric de legislaţia din România, Peisajul cultural minier Roşia Montană intră astăzi în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internaţională se poate transforma în cooperare şi asistenţă tehnică pentru conservarea şi restaurare”, a subliniat INP, adăugând: ”Comunitatea din Roşia Montană - greu încercată în aceste zile de inundaţiile catastrofale din zonă - şi comunităţile patrimoniale din întreaga ţară sunt beneficiari ai acestui nou statut şi, în acelaşi timp, parteneri al Statului în programul de măsuri necesar a fi definit şi implementat pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului şi dezvoltarea durabilă a zonei”.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.

Dosarul Roşia Montană a aprins spiritele în Coaliţie, fiind aşteptată decizie a Guvernului, dacă retrage sau nu dosarul de la UNESCO. Menţinerea dosarului ar putea duce la plata unor sume şi mai mari în procesul intentat de compania Gabriel Resources României, dacă e câştigat de canadieni, susţin majoritatea experţilor.

Gabriel Resources a notificat Guvernul Cîţu că va deschide o nouă procedură de arbitraj împotriva României din cauza listării Roşia Montană la UNESCO:, potrivit G4Media. Avocaţii companiei susţin că zona ar fi trebuit delistată automat ca monument istoric şi ca sit arheologic de către ministerul Culturii după ce Gabriel Resources a obţinut certificatele de descărcare arheologică. Potrivit acestora, listarea în UNESCO ar echivala cu un act de expropriere al zonei şi blocarea de către statul român a posibilităţii de exploatare a zăcământului aurifer.

Citeşte şi Primarul din Roşia Montană spune că includerea în patrimoniul UNESCO „este defavorabilă şi pentru comunitate, şi pentru ţară”

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite