Rusia, Ungaria şi China, printre ţările care decid includerea sau nu a Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Mizele dosarului şi legăturile cu şefa UNESCO

Corina Şuteu (centru-dreapta) şi Audrey Azoulay (centru-stânga), pe vremea când amândouă conducea ministerele Culturii din România şi Franţa. FOTO Facebook Corina Şuteu

Dosarul privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO va fi decis de un comitet din care fac parte 21 de state, printre care Rusia, Ungaria şi China, miza fiind atât exploatarea zăcâmintelor de aur, cât şi procesul internaţional între statul român şi o companie canadiană. Şefia UNESCO e asigurată de Audrey Azoulay, persoană care a avut o relaţie bună cu Corina Şuteu, cea care a şi trimis dosarul.

25 iulie este ziua în care Comitetul Mondial UNESCO decide dacă Roşia Montană va fi inclusă în Patromoniul UNESCO, aşadar va da şi semnalul dacă va mai putea avea loc exploatarea zăcămintelor de aur în viitor, estimate la circa 30 de miliarde de dolari, decizia care în putea cântări decisiv inclusiv în procesul între statul român şi compania canadiană Gabriel Resources, în condiţiile în care firma de peste ocean cere despăgubiri de miliarde de dolari. 

Comitetul va fi prezidat de Tian Xuejun, viceministru al Educaţiei şi Preşedinte al Consiliul Naţional al Republicii China pentru UNESCO Actualul Comitet UNESCO este format din următoarele state: Australia, Bahrain, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, China, Egipt, Etiopia, Guatemala, Ungaria, Kyrgyzstan, Mali, Nigeria, Norvegia, Oman, Saint Kitts şi Nevis, Spania, Thailanda, Federaţia Rusă, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Uganda. 

Dintre statele menţionate, Ungaria a fost în 2018 cel mai mare susţinător menţinerii dosarului pentru analiză, în momentul în care România a cerut amânarea luării unei decizii, pentru că are un proces la ICSID cu Gabriel Resources, potrivit Business Review. Pe de altă parte, Spania susţinea că solicitarea e legitimă, iar China a amintit în acel moment că există şi alte precedente de solicitare a amânării, deci nu e o noutate. 

România are sprijin de această dată inclusiv la vârful UNESCO, prin intermediul directorului general Audrey Azoulay (provenită din Partidul Socialist Francez), fostă ministră a Culturii şi persoană care a avut o relaţie bună cu Corina Şuteu, adică fost ministru al Culturii care a trimis dosarul Roşia Montană la UNESCO. Cele două au colaborat mai ales când ambele erau la conducerea Culturii în România şi Franţa.

Ştefan Bâlici, actualul şef al Institutului Patrimoniului Naţional (instalat şef în mandaul lui Vlad Alexandrescu la Cultură), este unul dintre cei mai mari susţinători ai includerii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO. De altfel, Bâlici a fost la începutul anilor 2001 unul dintre consultanţii proiectului minister de la Roşia Montană, apoi unul dintre cei care s-au opus începerii activităţii miniere. Printre susţinători este şi Irina Iamandescu, directorul adjunct de la INP. Surse din instituţie au precizat că amândoi au o relaţie bună şefa UNESCO, Audrey Azoulay, cu care s-au coordonat pentru a avansa Rosia Montana in UNESCO.  

Formaţiunea care sprijină cel mai mult includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO este USR PLUS, formaţiune care-l are copreşedinte pe Dacian Cioloş, un politician cu relaţii foarte bune cu Franţa şi în mandatul căruia a plecat dosarul la UNESCO. De altfel, inclusiv şefia Renew Europe a fost susţinută în primul rând de En Marche, formaţiune din care provine preşedintele Emmanuel Macron. 

Guvernul României amână decizia

Prmeierul Florin Cîţu a amânat până în prezent să spună dacă România va avea mandat ferm de susţinere a dosarului sau de retragere a acestuia. Până de curând existau dooă opinii în Guvern. Finanţele susţineau că menţinerea dosarului ar putea să ducă la pierderea unor bani de statul român în procesul cu Gabriel Resources, în timp ce Cultura, prin vocea lui Bogdan Gheorghiu, a punctat faptul că susţin patrimoniul şi dosarul.